Beijingul, care a avertizat că vizita președintei Camerei Reprezentanților Statelor Unite va fi tratată ca o provocare, a denunțat „o atitudine extrem de periculoasă” a Statelor Unite și l-a convocat pe ambasadorul american în China.
Vizita nu mai era pusă la îndoială. Nancy Pelosi, a sosit marți, 2 august, la Taiwan, la bordul unui avion militar american. Imaginile surprinse la momentul aterizării au arătat-o pe Pelosi, 82 de ani, întâmpinată de Joseph Wu, ministrul de externe al Taiwanului.
„Venim ca prieteni în Taiwan, venim în numele păcii în regiune”, a declarat doamna Pelosi – cel mai înalt oficial american care a vizitat Taiwanul în ultimii 25 de ani – în timpul unei întâlniri cu vicepreședintele Parlamentului din Taiwan, Tsai Chi-chang.
„Astăzi, delegația noastră (…) a ajuns în Taiwan pentru a spune fără echivoc că nu vom abandona angajamentul nostru și că suntem mândri de prietenia noastră de durată”, a adăugat Pelosi în timpul unui eveniment cu președintele insulei, Tsai Ing-wen.
La sosirea ei, înaltul oficial american declarase că vizita ei arată „sprijinul necondiționat” al Statelor Unite „pentru dinamica democratică a Taiwanului”, afirmând totodată că vizita ei nu contrazice politica americană față de China: „Statele Unite continuă să se opună oricărui efort de a schimba status quo-ului pe insulă” a adăugat Pelosi. Taipeiul a salutat, la rândul său, o vizită care demonstrează sprijinul real și neclintit al Statelor Unite.
Potrivit agenției oficiale New China, Beijingul l-a convocat marți pe ambasadorul american în China, Nicholas Burns. Vice-ministrul de externe chinez, Xie Feng, i-a comunicat „protestele ferme” ale țării sale, adăugând că „inițiativa lui Pelosi de a vizita Taiwanul este extrem de șocantă, iar consecințele vor fi foarte grave”.
Anterior, prin intermediul purtătorului de cuvânt al diplomației chineze, Hua Chunying, Beijingul a afirmat că Statele Unite vor purta cu siguranță responsabilitatea consecințelor vizitei și vor trebui să plătească prețul pentru atacul asupra suveranității și securității Chinei. Pentru a-și susține mesajul, armata chineză a lansat luni pe internet un videoclip în tonuri marțiale, care arată soldați ce cheamă la luptă, avioane de luptă care decolează, parașutiști care sar dintr-un avion sau chiar o ploaie de rachete ce anihilează diverse ținte.
Probabilitate scăzută a unui conflict armat
Președinta taiwaneză Tsai Ing-wen a declarat miercuri că Taiwanul „nu va da înapoi” în fața amenințării militare a Chinei: „Vom continua să apărăm democrația”, a spus ea în timpul întâlnirii cu Pelosi, căreia i-a mulțumit ca urmare a faptului că „a luat măsuri concrete pentru a-și arăta sprijinul neclintit pentru Taiwan în acest moment critic”.
Marți seară, Taipei a anunțat că 21 de avioane militare chineze au intrat în Zona sa de Identificare a Apărării Aeriene, o zonă mai mare decât spațiul său aerian și care se intersectează în anumite puncte cu Zona de Identificare chineză, sau chiar pe teritoriul său. Cu foarte puțin timp înainte de anunțarea aterizării lui Pelosi, postul de televiziune chinez CGTN raportase deja că „avioanele de luptă chineze Su-35 trec strâmtoarea Taiwan” care desparte China continentală de insula revendicată de Beijing.
„Unele dintre zonele de manevră ale Chinei invadează apele teritoriale ale Taiwanului”, a declarat într-o conferință de presă purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Taiwan, Sun Li-fang, adăugând că „acesta este un act irațional care vizează contestarea ordinii internaționale iar armata va rămâne pe loc și va proteja securitatea națională.. Cerem publicului să fie liniștit și să sprijine armata”.
Deși majoritatea observatorilor consideră că probabilitatea unui conflict armat este scăzută, oficialii americani au spus că se pregătesc pentru posibile demonstrații de forță din partea armatei chineze, precum lansări de rachete în strâmtoarea Taiwan sau incursiuni aeriene masive în jurul insulei.
Între timp, Japonia s-a declarat îngrijorată de exercițiile militare chineze, dintre care unele, potrivit autorităților nipone, s-ar extinde în zona economică exclusivă a Japoniei.
Taiwan și China continentală au fost guvernate separat de când comuniștii au preluat puterea la Beijing în 1949, iar guvernul naționalist a fugit pe insulă. Însă Beijingul vede insula ca parte a teritoriului său care urmează să fie reunificat, chiar cu forța dacă va fi necesar. Cei 23 de milioane de taiwanezi trăiesc așadar sub amenințarea constantă a unei invazii a Chinei, această teamă fiind întărită de la preluarea puterii de către președintele Xi Jinping, cel care a făcut din reunificare o prioritate.
Beijingul a avertizat în mod repetat Washingtonul cu privire la sosirea înaltului oficial, care ar fi interpretată ca o recunoaștere a suveranității insulei și, prin urmare, văzută ca o provocare majoră. Săptămâna trecută, în timpul unei conversații telefonice cu președintele american, Xi Jinping a cerut Statelor Unite să nu se joace cu focul.
Washingtonul practică o așa-zisă diplomație de „ambiguitate strategică” cu privire la Taiwan, în sensul în care recunoaște un singur guvern chinez, cel al Beijingului, continuând totuși să ofere un sprijin decisiv autorităților de la Taipei.
Marți, Flota a VII-a a Statelor Unite a postat pe Twitter că portavionul USS Ronald-Reagan, care navighează în regiune de la începutul lui iulie, se află în Marea Filipinelor, la sud de Taiwan. Potrivit unui oficial al Marinei SUA, portavionul este însoțit de distrugătorul USS Higgins, ce face parte din grupul său aeropurtat. Separat, o navă amfibie a Marinei, USS Tripoli, naviga în același timp la est de Taiwan. Pentagonul a asigurat că prezența acestor două nave în regiune nu a fost legată de vizita lui Pelosi.
Sprijinul Rusiei pentru China
Nancy Pelosi este cel mai important oficial american care ajunge în Taiwan după vizita din 1997 a predecesorului său în fruntea Camerei Reprezentanților, Newt Gingrich. Dacă Casa Albă este stânjenită de situație, John Kirby, purtătorul său de cuvânt pentru problemele de apărare, a declarat luni că Pelosi are dreptul de a vizita Taiwanul: „Nu există niciun motiv ca Beijingul să facă din această vizită – care nu se îndepărtează de doctrina americană de lungă durată – o formă de criză.
„Partea americană și-a trădat cuvântul în chestiunea taiwaneză”, a deplâns totuși, marți, Wang Yi, ministrul chinez al afacerilor externe, chiar înainte de sosirea lui Nancy Pelosi. Ministrul se referea la angajamentul Statelor Unite din 1979 de a nu avea nicio relație oficială cu Taiwan. „După cum vedem noi, o astfel de vizită pare foarte periculoasă și foarte provocatoare”, a declarat ambasadorul chinez la Națiunile Unite, Zhang Jun, la o conferință de presă.
Marți seara, Rusia și-a oferit sprijinul Chinei, considerând că Beijingul are dreptul de a lua măsuri pentru a-și proteja suveranitatea și integritatea teritorială. Pentru Ministrul rus de Externe, vizita lui Pelosi în Taiwan rămâne o „provocare evidentă”.
Sursă: Le Monde
Traducere – Virgil Nicolae
Sursă foto: umbc.edu
