Analiză: cum schimbă războiul din Ucraina piața de IT din România și din regiune


Războiul din Ucraina determină o reașezare forțată în piața IT din regiune. Developerii rezidenți în țara vecină nu mai pot lucra din varii motive, fie că sunt pe front, fie că nu au acces la internet, fie că unele companii închid proiectele cu echipele din Ucraina pentru că acestea au un risc foarte mare să nu fie livrate la timp, punând astfel presiune mai mare pe resursele deja existente în România.

„Ținând cont de faptul că exista deja o lipsă de programatori de 15 – 20% la nivelul regiunii noastre, conflictul din Ucraina duce acest deficit spre 40%, fără să punem la socoteală Rusia. Dacă, până acum, era o cerere mare de developeri, acum aceasta va fi și mai mare, iar developerii disponibili vor deveni o resursă foarte căutată”, spune Mihai Filip, CEO OVES Enterprise, menționând că se așteaptă la o creștere de circa 10% – 20% pentru costurile acestor resurse.

În ultimele săptămâni, companiile de IT din regiune, inclusiv din România, au primit un aflux de solicitări din partea developerilor (angajați, freelanceri și firme de dezvoltare IT) din Ucraina,  fie pentru a fi implicați în proiecte noi, fie pentru sprijin în relocare, pentru a putea livra serviciile la care s-au angajat.

Totodată, și companii, în mare parte din SUA și Europa, care lucrează cu echipe din Ucraina, sunt în căutare de resurse în regiune: atât pentru proiectele aflate în desfășurare, pentru a le continua și pentru a diminua întârzierile de livrare, cât și pentru proiecte noi, ce au deja bugetul aprobat, dar care nu pot fi demarate pentru că nu are cine să le lucreze. Context în care, tot mai multe dintre aceste companii se orientează acum către programatorii din România.

„Companiile cu care lucrau acești developeri, în special din SUA, ne cer ajutor tot mai des în ultima perioadă. Și de cealaltă parte au crescut solicitările. Programatorii ne propun chiar să preluăm anumiți clienți pentru care nu mai pot lucra, cu rugămintea de a-i integra în echipa care va duce proiectul la bun sfârșit. În cele din urmă, clientul este mulțumit că o parte din echipă cunoaște proiectul (echipa din Ucraina), iar echipa din România oferă stabilitate și garanția livrării proiectului”, mai spune Mihai Filip.

În același timp, Guvernul României a aprobat o serie de derogări de la legislația imigrației, pentru a permite cetățenilor ucraineni să lucreze în România fără a fi nevoie să obțină un permis de muncă și o viză de lungă ședere. Potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 20, adoptată pe 8 martie 2022, toți cetățenii ucraineni care vor semna un contract individual de muncă cu o firmă românească își pot prelungi șederea în România, obținând un permis de ședere în scop de muncă, direct din România, fără a fi necesar să părăsească țara.

Astfel, în contextul unui aflux mare de oameni care intră în România, dar și al unei piețe a muncii tot mai globalizată, măsurile de sprijin adoptate prin OUG 20/2022 oferă posibilitatea ucrainenilor care intră în țară să se întrețină financiar, dacă vor alege să rămână în România, alăturându-se, astfel mai multor inițiative care ajută în acest sens.

 

 

 

Sursă foto: istockphoto.com