Efectele directe ale șocului energetic asupra prețurilor de producție sunt depășite, în multe sectoare economice, de efectele cumulate ale scumpirilor pe lanțurile de producție din amonte și, mai ales, de anticipațiile privind prețurile viitoare – spune o analiză a Băncii Naționale a României (BNR) despre mecanismele prin care se transmit scumpirile energiei în economie.
În sectoarele energofage (chimia, metalurgia), efectele directe ale șocului energetic asupra prețurilor de producție sunt cele mari. Și sunt peste contribuția anticipațiilor privind prețurile viitoare din amonte. În schimb, telecomunicațiile suferă cel mai puțin direct de efectele șocului, dar contribuția anticipațiilor este cea mai mare (așa numitele „complementarități strategice”).
În mod bizar, anticipațiile (teama de inflație și deciziile luate sub efectul acestei temeri) au contribuții mai mari la prețurile de producție în sectoarele în care efectele directe și de lanț ale șocului energetic au contribuții mai mici:
HoReCa, telecomunicații, IT&C, electronică, industria auto, construcții.
Suferă cel mai mult de efectele cumulate pe lanțul de producție de până la ele firmele din agricultură, industria alimentară, servicii de depozitare, construcții metalice.
În transporturi, contrar așteptărilor, efectele directe sunt minore față de anticipații și efectele pe lanț.
Anticipațiile operatorilor privind viitoarele creșteri de preț au, în variația prețurilor de producție, cele mai mari contribuții în majoritatea sectoarelor economice. În puține cazuri sunt mai mari efectele directe ale scumpirilor energetice și cumularea efectelor acestora pe lanțurile de producție.
Spaima scumpirilor triplează efectele directe ale costurilor energetice
Șocul energetic a amplificat de trei ori forța transferului cheltuielilor cu energia prin prețurile de producție ale firmelor, „față de ceea ce ar presupune ponderea (acestor) cheltuieli în total consum”, potrivit analizei BNR.
„Presiunile care se propagă pe lanțurile de producție reprezintă circa o treime din efectele de contagiune între sectoare, restul fiind asociat mecanismului de stabilire a prețului de către producătorii de bunuri de consum care suplimentează presiunile provenite de pe lanțurile de producție”, spune analiza BNR.
Spaima scumpirilor, care îi face pe manageri să anticipeze creșterile de prețuri peste costul propriu zis ale energiei sau al intrărilor, este ceea ce analiștii BNR denumesc „complementarități strategice”.
Se declanșează „o cursă a majorărilor de preț”, pentru că „producătorii de bunuri intermediare se ancorează la sectoarele care au consemnat cele mai ample creșteri, presupunând astfel că nivelul mediu al prețurilor se va plasa în jurul acelor coordonate”.
„Nu toți agenții din economie pot modifica prețurile imediat după materializarea șocului, iar atunci când au posibilitatea să le ajusteze, există o anumită incertitudine legată de nivelul mediu al prețurilor din economie”, spune analiza citată.
De ce rămân ridicate prețurile în anii viitori
Dintre sectoarele considerate relevante de BNR pentru indicele prețurilor de consum (IPC), șocul energetic se va transmite mai puternic în 2024 decât în 2022 în comerț, aproape la fel de puternic în HoReCa.
Toate sectoarele vor avea transmisii mult mai puternice ale costurilor energetice în 2024 față de 2021. De două, trei, patru sau cinci ori mai puternice.
Cauza: chiar dacă în anii 2023 și 2024 efectele directe ale scumpirii energiei își vor fi diminuat mult contribuția în prețurile de producție, efectele anticipațiilor și cele cumulate pe lanțurile de producție vor rămâne mari.
Atenuarea efectelor contagiunii prețurilor ar putea fi atenuată de creșterea productivității, astfel încât, pentru același nivel al producției (managerii) reduc cantitatea inputurilor primare din funcția de producție, care mai departe conduce la o diminuare a costului marginal și, implicit, a prețului de vânzare” – spune BNR
Sursă foto: istockphoto.com
