Economia românească ar urma să crească în acest an cu 4,6% față de nivelul înregistrat în anul precedent, însă industria și agricultura vor avea aport negativ la creșterea economică din acest an, indică datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
Contribuţiile negative au provenit din partea industriei, pentru care s-a prognozat o scădere a valorii adăugate brute cu 1,2%, şi din partea sectorului agricol, puternic afectat de secetă, ceea ce a condus la revizuirea semnificativă a estimărilor anterioare, până la o scădere de 12,8%, se menționează în nota adăugată prognozei de toamnă, publicată de Comisia Națională de Prognoză (CNSP).
Evoluţiile sectoriale, conform celor mai recente date privind indicatorii cu frecvenţă ridicată (iulie-august), indică, în medie, o încetinire la nivelul unor activităţi, cum ar fi industria şi comerţul, în timp ce pentru altele se estimează ritmuri de creştere apropiate de cele înregistrate în primul semestru al anului.
Sectorul industrial a rămas afectat de suprapunerile şocurilor (perturbările lanţurilor de aprovizionare, criza energetică şi cea geopolitică).
Totodată, industria manufacturieră se confruntă cu o cerere externă în scădere, cauzată de incertitudinile evoluţiilor economice viitoare, manifestate inclusiv la principalii parteneri comerciali ai României.
În aceste condiţii, trendul descendent al producţiei industriale s-a consolidat la nivelul trimestrului II şi chiar s-a accentuat în perioada iulie-august, ajungând la -2,0% comparativ cu iulie-august 2021.
Cele mai mari dificultăţi continuă să se manifeste în ramura chimiei (cu o accentuare a declinului în perioada iulie – august de -21,8%, după ce în prima jumătate a anului scăderea a fost de circa 20%) din cauza preţurilor ridicate la gazele naturale.
Efectele nefavorabile ale creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale au afectat şi evoluţia sectorului metalurgic, care se menține în teritoriu negativ începând din luna martie.
În trimestrul II contracţia s-a situat la 11,3% comparativ cu perioada similară din 2021, situația agravându-se în perioada iulie-august (-24,6%).
O reducere semnificativă de activitate s-a înregistrat şi pentru volumul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică (-7,6% în trimestrul II şi -7,3% în perioada iulie-august), pe fondul contracţiei cererii, consumul fiind mai redus atât în economie (-6,3% în perioada aprilie – iunie şi -7,0% în iulie – august), cât şi la nivelul populaţiei (-10,5% în trimestrul II şi -9,0% în iulie – august).
Unde se înregistrează cele mai mari scăderi ale producției industriale
Pentru întregul an, CNSP estimează o producție industrială în scădere cu circa 24% în industria chimică. Nici anul viitor acestor sector nu își va reveni, CNSP estimând pentru 2023 o diminuare cu 14,8%.
A doua mare scădere este așteptată în industria metalurgică, după un an 2021 în care metalurgiștii au reușit să obțină un plus de 12,6%. În acest an din cauza șocurilor suprapuse, așa cum menționam mai sus, acest avans va fi șters cu buretele, producția urmând să scadă cu peste 13%.
Producția industrială în metalurgie își va continua declinul și în 2023, când CNSP se așteaptă la o scădere de peste 4%.
O diminuare de două cifre este prognozată și în cazul prelucrării lemnului. Atenție în această categorie nu este inclusă fabricarea mobilei, întrucât această acivitate va avea o producție diminuată de 5,6%.
Astfel, industria lemnului, cu excepția fabricării de mobilă, va consemna o diminuare de 11,6% în acest an, declin care va continua și în 2023, când este estimate o scădere a producției cu 8,1%.
Alte scăderi importante vor fi raportate în cazul producției și furnizării de energie electrică, termică și gaze (-7,1%), fabricarea produselor din tutun (-5,8%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-5,8%), fabricarea echipamentelor electrice (-5,5%).
Ce industrii vor fi pe plus
Potrivit prognozei de toamnă sunt așteptate producții mai mari în cazul reparării, întreținerii și instalării mașinilor și echipamentelor (+42%), tipărării și reproducerii pe suporturi a înregistrărilor (+18,5%), tăbăcirii și finisării pieilor (+14,1%), fabricării produselor de cocserie și prelucrării țițeiului (+11,8%).
Pentru anul viitor nu sunt prevăzute creșteri de peste două cifre în nicio ramură industrială. Cel mai mare avans al producției industrial este prognozat în cazul reparării, întreținerii și instalării mașinilor și echipamentelor (9,9%).
Sursă foto: istockphoto.com
