Economia globală a făcut tranziția de la redresare la expansiune în 2021, pe fondul turbulențelor continue din cauza pandemiei de COVID-19. O expansiune economică inegală a generat dezechilibre între cerere și ofertă, ceea ce a dus la întreruperi majore în lanțul de aprovizionare și la creșterea inflației. În 2022, întreprinderile vor trece prin mai multe tranziții în economia globală. Acestea includ tranziția de la pandemie la COVID-19 endemic, trecerea de la stimularea politicii fiscale la reținere, creșterea ratelor dobânzilor și înăsprirea condițiilor de creditare și o tranziție energetică accidentată de la hidrocarburi la surse regenerabile. Pe fondul acestor tranziții, creșterea economică globală va încetini probabil în 2022, pe măsură ce unele economii majore se apropie sau ating ocuparea deplină a forței de muncă. Conflictele geopolitice vor continua să prezinte riscuri pentru perspective.
1.Noile valuri de COVID nu vor deraia redresarea pe măsură ce trece de la pandemie la endemică
Resurgența COVID în toamna anului 2021 a fost inițial concentrată în țările cu rate de vaccinare sub medie. Răspândirea ulterioară în noi cazuri și apariția variantei Omicron semnalează o tranziție de la pandemie la endemică. Pe măsură ce COVID-19 continuă să se răspândească pe tot globul, noua variantă va declanșa răspunsuri guvernamentale care se vor concentra din nou pe evitarea stresului în sistemul de sănătate și pe încurajarea vaccinării. În timp ce blocajele generale vor fi evitate, activitățile de servicii vor rămâne constrânse până când devin disponibile remedii eficiente și accesibile și nu vor face restricții suplimentare. Economia nu va fi deraiată în 2022, dar ritmul de creștere va încetini.
2. Provocările lanțului de aprovizionare vor continua să perturbe industriile cheie, dar presiunile crescătoare asupra prețurilor se vor diminua. Câștigurile salariale vor fi puternice, dar se vor dovedi temporare, inflația scăzând secvențial începând din a doua jumătate a anului
Întreruperea transporturilor, rigiditatea aprovizionării și creșterea prețurilor la energie vor continua să exercite presiuni crescătoare asupra prețurilor în prima jumătate a anului 2022. Blocajele logistice vor fi rezolvate abia mai târziu în cursul anului, pe măsură ce cererea de mărfuri se moderează și traficul se normalizează, în timp ce creșterile producției de petrol, de către țările OPEC+ SUA și în producția de gaze naturale de către Rusia, atenuează presiunile din cauza prețurilor la energie. Penuria de energie care a împiedicat producția industrială în China continentală în toamna trecută ar trebui rezolvată în 2022, dar limitele de producție pentru industriile consumatoare de energie vor rămâne în vigoare pe măsură ce economia pornește pe drumul către neutralitatea carbonului. Salariile vor răspunde temporar la presiunile pieței muncii din SUA și Europa, cu un efect de durată redus asupra inflației. Astfel, ratele inflației anuale vor încetini până la sfârșitul anului 2022.
3. Băncile centrale vor continua înăsprirea monetară la rate diferite, condițiile de piață s-au înrăutățit pentru clasele de active mai riscante, dar evitând „crimele de furie” majore.
În 2021, Rezerva Federală și-a redus achizițiile de active de la BCE, reducându-și anterior măsurile monetare extraordinare. Mai multe economii fie au crescut substanțial ratele (de exemplu, Brazilia), fie sunt aproape de a face acest lucru (de exemplu, Marea Britanie), iar direcția generală a politicii se îndreaptă către o fază globală de înăsprire a ratelor. Inflația ridicată, progresul redresării economice și progresele suplimentare în controlul pandemiei de COVID-19 – chiar dacă acest lucru se dovedește neuniform – vor încuraja băncile centrale să se orienteze către o politică monetară mai strictă în 2022.
4. Retragerea sprijinului de urgență legat de pandemie înseamnă o înrăutățire fiscală la nivel mondial
Înăsprirea fiscală are loc pe măsură ce băncile centrale își reduc achizițiile nete de active. Economiile avansate înregistrează încă deficite mari, dar pe măsură ce aceste deficite se reduc, sectorul public va deveni adesea o restrângere a creșterii economice. În SUA, de exemplu, cheltuielile guvernamentale ca pondere din PIB scad semnificativ în 2022, după doi ani de creșteri considerabile din cauza măsurilor de sprijin de urgență legate de pandemie. În Europa, sprijinul fiscal este, de asemenea, anulat progresiv. Estimăm că deficitul bugetar agregat al zonei euro va scădea cu aproximativ 300 de miliarde de euro în 2022. Chiar și așa, deficitul zonei euro va fi în continuare cu mult peste 3% din PIB anul viitor și încă mult mai mare în multe dintre statele membre cu buget public. Rate datorie/PIB cu mult peste 100%. Consolidarea fiscală va rămâne o provocare pentru multe țări europene cu mult după 2022.
5. Ritmul expansiunii globale va încetini, iar divergența regională va continua
Rata de expansiune se va modera la nivel global pe măsură ce economiile se apropie de potențial. Cu toate acestea, odată ce perturbările din partea ofertei se vor atenua – ceea ce se va întâmpla în mod inegal între regiuni – și cu excepția surprizelor negative din noile variante de COVID-19, creșterea se va accelera temporar, economiile sau regiunile mai industriale și mai sensibile la comerț vor beneficia cel mai mult.
6. Creșterea din SUA va încetini în 2022 până la un ritm încă peste tendință, în ciuda stimulentelor fiscale în scădere bruscă, menținând înăsprirea piețelor muncii și creșterea ratelor dobânzilor
Creșterea va încetini de la un ritm semnificativ peste tendință la o rată modest peste tendință, ca urmare a efectelor în scădere ale stimulului anterior, retragerea acomodației monetare, satisfacerea cererii reprimite și tranziția de la pandemie la endemică. Compoziția creșterii se va schimba de la vânzările finale la reconstrucția stocurilor și de la achiziții de bunuri la achiziții de servicii. Inflația de bază se va diminua la 2%, pe măsură ce presiunile prețurilor se vor atenua odată cu disiparea treptată a perturbărilor lanțului de aprovizionare. Cu toate acestea, o realiniere inițială ascendentă a salariilor în unele zone va face loc unei presiuni mai fundamentale și mai persistente asupra salariilor și prețurilor, pe măsură ce piețele muncii continuă să se înăsprească în general, limitând scăderea inflației. Rezerva Federală își va finaliza reducerea cumpărăturilor de active în primăvară și, la scurt timp după aceea, va începe să-și majoreze rata de politică. Legea „Build Back Better” a președintelui Biden este probabil să fie adoptată, dar cu doar un impact modest asupra perspectivelor economice pe termen scurt. Tulpina Omicron a coronavirusului prezintă riscuri negative pentru creșterea prospectivă.
7. China continentală va evita o prăbușire a pieței imobiliare și o criză financiară, dar va crește sub potențialul
Guvernul va putea preveni prăbușirea pieței imobiliare prin ajustarea fină a politicilor sale de înăsprire a pieței imobiliare pentru a stabiliza cererea de locuințe. Criza de lichiditate a dezvoltatorilor imobiliari chinezi va declanșa puțin probabil o criză financiară, din cauza intermedierii financiare, a controlului capitalului și a controlului de stat a sectorului bancar, orientată spre intermedierea Chinei continentale. Cu toate acestea, economia va crește sub rata de creștere potențială de 6% dinaintea pandemiei, datorită poziției ferme a guvernului cu privire la politica zero-COVID, a continuării impulsului de delevering din sectorul imobiliar și a interferențelor din ce în ce mai intruzive în sectorul privat.
8. O criză pe scară largă a datoriilor pe piețele emergente rămâne o probabilitate scăzută
Costurile de împrumut pe piețele emergente vor crește, dar de la niveluri istorice scăzute. Cu câteva excepții, acest lucru nu va deranja piețele. Multe țări și-au extins profilul datoriei și au acoperit nevoile de rambursare pe termen scurt prin programe de gestionare a pasivelor, reducând riscul de nerambursare determinată de lichidități, folosind în același timp condiții favorabile de piață pentru a-și susține rezervele și beneficiind de recenta alocare a FMI a unor drepturi speciale de tragere suplimentare. (SDR-uri). Țările de pe piețele emergente orientate spre mărfuri și energie se vor bucura de câștiguri fiscale și de export extinse, având în vedere nivelurile mai ridicate ale prețurilor la resursele naturale la nivel mondial. Deși unele țări se confruntă cu riscuri ridicate pentru sustenabilitatea datoriilor, în special Turcia, Tunisia, Argentina, Liban, Etiopia și Zambia, altele se bucură de o rezistență mai mare, ceea ce face improbabilă o criză globală a piețelor emergente, ca în 1998. Puncte de risc vor începe să apară în America Latină, unde schimbările politice și incertitudinea în creștere a politicilor vor agrava volatilitatea.
9. Momentul din spatele emiterii ESG va continua să crească, dar sprijinul politic pentru accelerarea tranziției energetice va fi mixt
Având în vedere accentul mai mare din punct de vedere politic și public asupra schimbărilor climatice, ne așteptăm ca mai mulți manageri de investiții să dezvolte fonduri de investiții axate pe ESG și să-și sporească controlul asupra naturii de mediu a participațiilor lor. Mai mult accent pe dezvăluirea ESG, atât de către entitățile investitoare, cât și de către emitenți, se va adăuga impulsului existent la nivel suveran și supranațional. Un alt indicator pozitiv a fost o creștere aparentă recentă a Greenium – economiile de costuri din utilizarea unui format de obligațiuni verzi – care încurajează mai mulți debitori să accepte costul inițial și continuu al stabilirii și menținerii cadrelor ESG. Ne așteptăm că unele mișcări ale politicii, cu toate acestea, implementarea se va confrunta cu obstacole, astfel încât schimbările de politică nu vor avea prea multe efecte materiale asupra economiei în 2022.
10. Tensiunile geopolitice vor continua să crească
Pe măsură ce tensiunile geopolitice continuă să crească, acest lucru crește riscul ca aceste incertitudini să creeze episoade de volatilitate pe piețele financiare și monedele regionale. Riscul negativ al unei confruntări sau crize mai semnificative care perturbă temporar transportul maritim și aviația comercială, de asemenea, la fel ca și riscul măsurilor de răspuns economic. Aceste tensiuni se vor traduce în cheltuieli militare intensificate în rândul puterilor majore din ambele regiuni.
Sursă foto: unsplash.com
