Rusia folosește în mod constant Kaliningradul pentru a amenința Europa, însă exclava ar putea fi ușor izolată în caz de război.
În cadrul unui exercițiu naval ce a avut loc în luna mai, soldații ruși desfășurați în Kaliningrad au simulat lansarea de rachete nucleare asupra unor ținte imaginare de pe teritoriul european. De fapt, Rusia folosește adesea exclava Kaliningrad pentru a amenința Europa. Spre deosebire de multe dintre porturile Rusiei, Kaliningrad nu este acoperit de gheață pe tot parcursul anului, ceea ce permite găzduirea flotei sale baltice. Suedia se teme de un atac naval pornit din Kaliningrad și îndreptat asupra insulei Gotland, aflată în Marea Baltică. La rândul său, NATO se îngrijorează că Rusia ar putea invada Polonia și Lituania, creând astfel un coridor al cărui punct inițial s-ar afla pe teritoriul Belarusului. Cu toate acestea, în eventualitatea unui război cu NATO, exclava ar putea cauza probleme Rusiei. Cum a ajuns totuși ca Rusia să controleze Kaliningradul și, mai important, reprezintă exclava un avantaj sau un dezavantaj al Kremlinului?
Jonas Kjellen, analist FOI (Agenția de cercetare în apărare a Suediei) arată că Kaliningrad reprezintă « o zonă de tampon naturală » care oferă prima linie de apărare pentru Rusia dinspre vest. Exclava este împânzită cu sisteme radar care asigură supravegherea aeriană a Europei centrale. În 2012 a fost echipată cu sistemul de apărare antirachetă cu rază lungă, S-400. Mai mult, Rusia a trimis în 2016 un sistem de rachete Iskander cu rază scurtă de acțiune, punând astfel focoasele nucleare incomod de aproape de orașele europene. Kremilnul a susținut atunci că mișcarea este necesară pentru a contracara prezența militară americană crescută din regiune.
Kalinidgradul are aproximativ suprafața Irlandei de Nord (vezi harta). Portul a fost fondat în 1255 de către Cavalerii Teutoni. În ceea ce privește Königsberg, capitala comercială a Prusiei de Est, ea a înflorit vreme de secole, dând lumii filosofi precum Immanuel Kant și Hannah Arendt sau scriitori precum Hoffmann, autorul celebrului « Spărgătorul de nuci și regele șoarecilor ». La sfârșitul celui de-al doilea război mondial Germania a pierdut teritoriul în fața Uniunii Sovietice. A fost adusă populație rusă și bielorusă, iar teritoriul a fost botezat după Mihail Kalinin, un politician bolșevic. Când republicile baltice și-au câștigat independența în 1991, teritoriul și cei 950 de mii de locuitori ai săi au fost izolați de restul Rusiei, și nicio mișcare separatistă nu s-a bucurat vreodată de simpatia populației. După protestele din 2010 împotriva nominalizărilor de la Kremlin pentru postul de guvernator, Rusia a reprimat presa locală și întreaga societate civilă.
Cu toate acestea, în caz de război, poziția geografică a Kaliningradului în raport cu statele membre NATO lasă puțin spațiu pentru dispersarea trupelor ruse cărora, printre altele, le va fi aproape imposibilă aprovizionarea. Michael Kofman, directorul Programului de Studii asupra Rusiei al CNA (un think-tank american) consideră că nicio parte a Rusiei nu este urmărită mai îndeaproape de spionii occidentali. Rusia ar putea lovi ținte europene cu rachete cu rază lungă de acțiune fără a se baza pe Kaliningrad. În momentul în care Suedia și Finlanda se vor alătura NATO, exclava va fi înconjurată de membrii Alianței. Kjellen avertizează că exclava ar putea deveni « cel mai apropiat punct de interacțiune » dintre forțele NATO și Rusia. Kjellen consideră că « dacă s-ar întâmpla un incident, cel mai probabil ar fi în Marea Baltică ».
În ciuda încercărilor guvernului rus de a stimula economia exclavei, Kaliningrad a avut mari greutăți în ultimele decenii. Sprijinul financiar și stimulentele fiscale pentru investițiile străine acordate în 1996 s-au dovedit insuficiente pentru a susține economia industrială aflată în declin. Războiul din Ucraina a adus sancțiuni comerciale în relația cu Polonia și Lituania. Zborurile către și dinspre restul țării au devenit prohibitive, o mare parte din spațiul aerian european este închis transportatorilor ruși, în vreme ce Lituania a impus condiții strice pentru autorizațiile de tranzit. Rareori locuitorii din Kaliningrad trebuie să se fi simțit atât de departe de Rusia.
Sursă – The Economist
Sursă foto: shutterstock.com