Turcia (sau Türkiye) este doar cea mai recentă
Gata cu Turcia? Țara refuză să mai fie ținta glumelor proaste, fiind asociată cu o pasăre urâtă și înghițitoare. ONU a acceptat cererea acesteia de a fi cunoscută oficial ca Türkiye în limba engleză, așa cum este în limba turcă. Poate că este un motiv neobișnuit pentru ca o țară să își schimbe numele, dar nu este singura care a făcut acest lucru. De ce își schimbă statele numele?
Motivul cel mai des întâlnit este dorința de a arunca cătușele colonialismului. După ce de-al doilea război mondial, zeci de țări au devenit independente, apoi au rebotezat orașe, instituții și chiar pe ele însele pentru a reflecta culturile native, renunțând adesea la numele impuse de europeni, care erau extrem de displăcute. Spre exemplu, Rhodesia, care purta numele de rapace Cecil Rhodes, un colonizator britanic, și-a schimbat numele în Zimbabwe, în urma guvernării majorității de culoare.
Acest lucru a continuat mult după independență, deoarece liderii au încercat să-și pună pecetea asupra țărilor. Thomas Sankara a schimbat Volta Superioară în Burkina Faso în 1984. Joseph-Desiré Mobutu avea o nemulțumire legată de nume. Și l-a schimbat chiar al său în Mobutu Sese Seko și și-a obligat compatrioții să renunțe la numele creștinești, sub o politică de ”autenticitate”. De asemenea, a schimbat numele țării sale din Republica Congo în Zair în 1971. (În mod ironic, Zaire era numele portughez al râului Congo, derivat dintr-un cuvânt Kikongo.). După ce stăpânirea sa dezastruoasă s-a încheiat în 1997, țara a revenit la a fi cunoscută ca Republica Democratică Congo.
Alte țări au fost motivate de concizie. Republica Cehă are o formă scurtă de un singur cuvânt, Česko, în limba cehă și, prin urmare, a cerut altor țări să folosească un echivalent în limba engleză, Cehia, dar în mare parte fără succes. Belarus era cunoscut sub numele de Bielorusia (Rusia Albă) când era republică sovietică, dar la obținerea independenței a optat pentru numele mai scurt, revenind la Rusia Kieveană, un proto-stat din care au apărut atât aceasta, cât și Rusia.
În altă parte a Europei, Macedonia de Nord a fost cândva greoaia ”Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” sau FYROM printre diplomați. A adoptat ”Nordul” pentru a rezolva o dispută de lungă durată cu Grecia, care a insistat că folosirea numelui Macedonia implică o revendicare asupra unui teritoriu din regiunea greacă cu același nume. Lupta a variat de la insulte și redenumiri ale aeroporturilor la chestiuni mai serioase. Grecia a blocat aderarea vecinului său la NATO din cauza disputei.
Motivul general pentru toate acestea este că statele și liderii lor vor să controleze poveștile naționale. Însă acest lucru nu funcționează întotdeauna. Este posibil ca oamenii să folosească vechiul nume pentru o perioadă, cel puțin în privat. Președintele Türkiye, din ce în ce mai autocraticul Recep Tayyip Erdogan, dorește ca alții să vadă țara așa cum o vede el. Dar chiar și el se va lupta să controleze limba engleză.
Sursă – The Economist
Traducere Denisa A.
Sursă foto: indiatimes.com