Un marfar cu dungi galbene ajungea luna trecută în Budapesta, încărcat cu echipamente de energie solară, instalații de aer condiționat și alte materiale de schimb sau piese. Călătorise vreme de 16 zile, din Shandong, provincie aflată în estul Chinei. Ca parte a Noului Drum Chinez al Mătăsii, trenurile chinezești de marfă deservesc mai bine de 50 de orașe din Europa și Asia, Shandong fiind de fiecare dată punctul de plecare. Garniturile sunt numite « Qilu », în amintirea vechilor regate QI și Lu, care au înflorit în această parte a Chinei în era confuciană.
Exporturile Chinei pe toate cele patru căi – feroviară, rutieră, maritimă sau aerienă – au înregistrat o creștere rapidă în ultimii doi ani. În 2021 au crescut cu aproape 30 %, nu mai puțin de 5000 de trenuri Qilu părăsind din 2018 până acum gara Shandong. Doar că în aprilie creșterea a încetinit brusc, atingând chiar un nivel derizoriu, creșterea fiind de doar 3.9 % în raport cu anul precedent.
Chiar și această creștere a fost de fapt rezultatul miracolului, întrucât a avut loc pe fondul luptei suprarealiste duse de China împotriva Covid-19, luptă ce a condus la un lockdown total a Shanghaiului – unul dintre cele mai mari puncte comerciale a țării –, antrenând astfel restricții de mobilitate și în alte regiuni ale țării. Conform declarațiilor oferite de banca Nomura restricții există încă în alte 41 din orașe, care ar genera aproape 30 % din PIB. Autoritățile locale și-au creat un scop în evitarea focarelor încât șoferii au fost pur și simplu încuiați în cabinele propriilor camioane până când mărfurile le-au fost ridicate de la punctele de control situate pe autostrăzi. În mod inevitabil, asemenea măsuri au îngreunat și comerțul internațional. Potrivit companiei de analiză a transporturilor maritime Winward, la mijlocul lunii aprilie 506 nave așteptau încă în afara portului Shanghai, comparativ cu 260 în februarie.
Optimiștii au sperat că mașinăria de export a Chinei va putea rezista focarelor izolate ale variantei Omicron. Muncitorii au subliniat faptul că, în eventualitatea îmbolnăvirii, se izolau la locul de muncă, trăind astfel în ceea ce ei numesc o « buclă închisă ». Numai că nicio fabrică modernă nu poate exista independent de celelalte iar fiecare buclă « închisă » se vulnerabilizează în momentul în care se deschide furnizorilor săi. Iar dacă fiecare buclă pe lanțul aprovizionării cedează în fața virusului, atunci ea poate perturba producția tuturor celorlalte bucle. Spre exemplu, Reuters arată că producerea automobilelor Tesla în uzina din Shanghai a fost îngreunată din cauza lipsei cablajelor ce trebuiau obținute de la un furnizor afectat de Coronavirus.
Prin urmare, în asemenea condiții, orice creștere a comerțului este deja impresionantă. Însă creșterea de 3.9% raportată pe 9 mai de Agenția Vamală chineză a fost mai degrabă artificială decât reală. Statistici mai detaliate ar putea arăta că pe parcursul lunii aprilie prețul exporturilor Chinei a crescut cu 8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Dacă cifrele sunt exacte, aceasta arată de fapt că volumul exporturilor Chinei trebuie să fi scăzut luna trecută.
Această creștere a prețurilor au ridicat temeri că o Chină sub lockdown va agrava inflația în rândul partenerilor săi comerciali, în special americani. Alarma este adesea exagerată. Potrivit economiștilor de la Federal Reserve Bank din San Francisco, bunurile fabricate (în întreaga sau doar într-o regiune) în China reprezentau în 2017 mai puțin de 2% din totalul consumului americanului de rând. Blocajele cauzate de situația din China ar putea genera efecte la o scară mai largă, în sensul în care permite producătorilor rivali să-și crească prețurile. Cu toate acestea, cea mai mare parte a inflației americane este cauzată și trebuie căutatăîn situația internă.
Într-adevăr, exporturile Chinei pot fi mai degrabă o « victimă » a crizelor americane decât o cauză a acestora. Încetinirea economiei americane contribuie de fapt la o cerere mai mică a bunurilor Chinei, iar aceastaîn mod paralel cu întreruperile auto-provocate în lanțul aprovizionării arătate mai sus. Sondajele realizate în acest an de managerii de achiziții au arătat că în fiecare lună a avut loc o scădere a comenzilor de export, în vreme ce statisticile oficiale ale guvernului chinez arată o scădere a exporturilor de computere și de aparate de uz casnic, ambele puternic solicitate de Occident chiar și în situația lockdown-ului ai anilor precedenți.
Totuși, nu putem vorbi de o încetinire generalizată a comerțului. Importurile Chinei din Rusia au continuat să crească de la invadarea Ucrainei de către Vladimir Putin, întrucât sancțiunile impuse Rusiei au blocat acesteia accesul pe piețele occidentale. Livrările includeau ca bonus 50 de cargouri de orz, transportate în provincia Shandong cu un tren Qilu.
Sursă: The Economist
Traducere text– Virgil Nicolae
Sursă foto: istockphoto.com
