Aproximativ 48% dintre studenții din România care au început facultatea în 2015 au renunțat. Un total de 42% dintre cei cu studiile de masterat au renunțat, de asemenea,, în timp ce 70% dintre doctoranzi și-au abandonat studiile în aceeași perioadă.
Datele, furnizate de un studiu recent al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) din cadrul Ministerului Educației, arată starea îngrijorătoare a învățământului superior românesc. Până de curând, datele necesare pentru a efectua un astfel de studiu lipseau, potrivit Edupedu.
Factorii care influențează rata de abandon școlar în universități sunt multipli, variind de la caracteristicile studenților și domeniul studiat, până la nota de la bacalaureat și profilul liceului. De exemplu, rata abandonului școlar ajunge la 62,8% pentru cei cu note medii între 6 și 7 la bacalaureat. Elevii care provin din licee cu profil tehnologic au cele mai mari rate de abandon școlar, 53,6%, potrivit datelor prezentate în studiu.
Dintre studenții care renunță la facultate în România, 44% o fac în primul an. Între timp, rata de abandon a masteranzilor poate varia – în unele universități, doar 30% dintre ei absolvă, în timp ce în altele 85% reușesc să obțină diploma. Chiar și așa, studenții masteranzi care și-au început studiile în 2015 au renunțat, de asemenea, la o rată medie de 42%. În același timp, 70% dintre doctoranzi renunță înainte de a obține diploma.
Cel mai mare procent de abandon este cel al ingineriei civile, 62,44%, urmat de cel al ingineriei mecanice, 61,76%.
Există mari diferențe între universități. În cazul științelor sociale, rata abandonului școlar este de 33% în București – față de media națională de 44%. Centrele universitare din Timișoara și Iași au rate de absolvire mai mari în domeniul științelor inginerești. Cluj și Iași au rate de absolvire mai mari decât media națională în domenii precum matematică și științele naturii.
Ratele de abandon pentru învățământul la distanță și part-time sunt cele mai mari – 65,8%. Aceste forme de studiu se adresează în special studenților din medii defavorizate, studenților care lucrează și studenților cu familii.
Studenții de sex masculin sunt, de asemenea, mai predispuși să renunțe decât cei de sex feminin. Aproape 55% dintre cei dintâi își abandonează studiile, în timp ce doar 42% dintre cei din urmă o fac. Același lucru este valabil și pentru programele de masterat.
Studenții cu vârsta peste 26 de ani au o rată de abandon de 57,4%, comparativ cu 46,19% pentru studenții mai tineri. Cu toate acestea, cei cu vârste cuprinse între 23 și 26 de ani au cea mai mare rată de abandon, și anume 70,93%.
Studenții care nu au schimbat orașele pentru studiile lor sunt puțin mai predispuși să renunțe decât cei care au făcut-o. Studenții străini, de asemenea, scot în evidență media națională atunci când vine vorba de rata abandonului școlar.
Studenții care provin din licee cu profil tehnologic au cele mai mari rate de abandon școlar, 53,6%, comparativ cu 44,5% dintre cei din așa-numitele licee teoretice. 90% dintre studenții înscriși în programele de 5 și 6 ani au absolvit astfel de licee teoretice, iar ratele de abandon școlar sunt considerabil mai mici decât cele din liceele tehnologice sau profesionale.
Aproximativ trei din patru doctoranzi în inginerie industrială, materiale, inginerie electrică, mecanică sau electronică renunță. La capătul opus, științele educației, muzicii, psihologiei, teologiei, biologiei, sau matematica au cele mai mici rate de abandon – sub 35%. Doctoranzii care ocupă un loc bugetat au o rată mai mare de abandon comparativ cu cei care plătesc pentru studiile lor.
Sursă: Romania-insider.ro
Foto: Unsplash
