Inflaţia scăpată de sub control care va face şi subiectul şedinţei de politică monetară din 9 noiembrie măreşte pasul de creştere a dobânzilor, în opinia economiştilor şefi ai marilor bănci comerciale. Cel puţin doi s-au pronunţat pentru o creştere de minimum 50 de puncte de bază care ar conduce dobânda de politică monetară la 2% înainte de finalul anului şi spre 3% în 2022. În acest context, ROBOR la trei luni s-ar putea îndrepta spre 3%, în condiţiile unei rate Lombard de 2,5% chiar din acest an.
Inflaţia în luna septembrie a fost de 6,29% faţă de septembrie 2020 şi probabil va depăşi şi acest nivel în luna octombrie – datele vor fi făcute publice pe 10 noiembrie 2021, la o zi după ce BNR va aproba în şedinţa de politică monetară raportul asupra inflaţiei. ING Bank apreciază că inflaţia în octombrie ar putea urca la 7,95%.
Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA şi AAFBR, vede o inflaţie cuprinsă între 7% şi 8% la finalul anului motivând că primul val inflaţionist generat de scumpirea preţurilor la energie a înglobat doar un 3,6%, iar produsele de pe piaţă nu au apucat să înglobeze încă total aceste efecte, mai ales că toate produsele sunt atinse de majorările din piaţa de energie şi carburanţi. „De aceea mă aştept ca BNR să crească la următoarea şedinţă de politică monetară dobânda cheie cu mai mult decât pasul folosit până acum, de 25 de puncte de bază”, a declarat Codârlaşu la forumul Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România (AAFBR).
O majorare a dobânzii de politică monetară de către BNR cu 50 de puncte de bază înseamnă o creştere de la 1,5% cât este în prezent la 2%. O dobândă de 2% va duce automat o rată Lombard de 2,5%. Cum evoluţia ROBOR va urma traiectoria dobânzii Lombard (dobânda pentru facilitatea de credit a băncilor de la BNR), „nu este exclus ca anul viitor să avem un ROBOR de 3%”. Băncile pare deja că au încorporat aşteptările de creştere a ROBOR ale pieţei , în condiţiile în care ROBOR la 3 luni a încheiat săptămâna trecută cu 2,43%. Îîn funcţie de decizia BNR, nu este exclus să vedem în continuare o creştere a acestui indicator utilizat de bănci în formarea dobânzii la creditele vechi accesate înainte de mai 2019 când a intrat în vigoare IRCC.
Sursă foto: bnr.ro
