Speculațiile cu privire la consecințele inteligenței artificiale (IA) – asupra locurilor de muncă, productivității și calității vieții – sunt în plină desfășurare. Tehnologia este uimitoare. Și totuși, impactul economic al IA va fi atenuat dacă milioane de firme din afara Silicon Valley nu o adoptă, spune o analiză recentă Economist. Acest lucru ar însemna mult mai mult decât utilizarea unui chatbot ocazional. În schimb, ar implica reorganizări pe scară largă ale afacerilor și ale datelor lor interne. „Răspândirea sau difuziunea îmbunătățirilor tehnologice”, argumentează Nancy Stokey de la Universitatea din Chicago, „este probabil la fel de critică ca și inovația pentru creșterea pe termen lung”.
Importanța acestei răspândiri este ilustrată de Japonia și Franța. Japonia este neobișnuit de inovatoare, producând pe cap de locuitor mai multe brevete pe an decât orice altă țară, cu excepția Coreei de Sud. Cercetătorii japonezi își pot lua meritul pentru invenția codului QR, a bateriei litiu-ion și a imprimării 3D. Dar țara face o treabă proastă în a răspândi noile tehnologii în economia sa. Tokyo este mult mai productivă decât restul țării. Banii lichizi încă domină. În anii 2010, doar 47% dintre marile firme din Japonia foloseau calculatoare pentru a-și gestiona lanțurile de aprovizionare, comparativ cu 95% în Noua Zeelandă. Potrivit analizei noastre, Japonia este cu aproximativ 40% mai săracă decât ar fi de așteptat pe baza inovației sale.
Franța este opusul. Deși recordul său în materie de inovație este mediu, este excelentă în a răspândi cunoștințele în economie. În secolul al XVIII-lea, spionii francezi au furat secrete de inginerie de la marina britanică. La începutul secolului al XX-lea, Louis Renault a vizitat-o pe Henry Ford în America, învățând secretele industriei auto. Mai recent, foști experți în AI de la Meta și Google au fondat Mistral AI la Paris. Franța are, de asemenea, tendința de a face o treabă bună în a răspândi noile tehnologii de la capitală la periferia sa. Astăzi, diferența de productivitate dintre o firmă de top și o firmă de mijloc din Franța este mai mică de jumătate din cea din Marea Britanie.
Rezultatul este o economie pe două niveluri. Firmele care îmbrățișează tehnologia se desprind de concurență. În 2010, lucrătorul mediu la cele mai productive firme din Marea Britanie producea bunuri și servicii în valoare de 98.000 de lire sterline (în banii de astăzi), care a crescut la 108.500 de lire sterline până în 2019. Cei de la cele mai slabe firme nu au înregistrat nicio creștere. În Canada, în anii 1990, creșterea productivității firmelor de vârf a fost cu aproximativ 40% mai mare decât a firmelor non-de vârf. Din 2000 până în 2015 a fost de trei ori mai mare. O carte de Tim Koller de la McKinsey, o companie de consultanță, și colegii săi constată că, după ce au clasificat firmele în funcție de rentabilitatea capitalului investit, 75% au avut o rentabilitate cu 20 de puncte procentuale mai mare decât mediana în 2017 – dublu față de 2000. Unele companii obțin câștiguri uriașe din cumpărarea de noi tehnologii; multe nu văd deloc.
Deși economia poate suna abstractă, consecințele din lumea reală sunt zdrobitoare de familiare. Oamenii blocați în utilizarea vechilor tehnologii suferă, împreună cu salariile lor.
În industriile conduse sau puternic gestionate de guvern, schimbarea tehnologică se produce lent. Așa cum observă Jeffrey Ding de la Universitatea George Washington, în Uniunea Sovietică central-planificată, inovația era de neegalat – să ne gândim la Sputnik – dar difuzarea era inexistentă. Absența presiunii competitive a amortizat motivele de a se îmbunătăți. Politicienii adesea au obiective de politică publică, cum ar fi maximizarea ocupării forței de muncă, care sunt incompatibile cu eficiența. Industriile puternic reglementate reprezintă o parte importantă a economiilor occidentale de astăzi: astfel de sectoare, inclusiv construcții, educație, asistență medicală și utilități, reprezintă o sfert din PIB-ul american.
Ar putea inteligența artificială să schimbe situația, răspândindu-se în economie mai rapid decât alte tehnologii recente? Poate. Pentru aproape orice firmă este ușor să-și imagineze un caz de utilizare. Nu mai este nevoie de administrație! Un instrument pentru a depune declarațiile fiscale! COVID-19 ar fi putut injecta și o doză de dinamism în economiile occidentale. Sunt înființate noi firme în cel mai rapid ritm din ultimul deceniu, iar lucrătorii își schimbă mai des joburile.
