România trebuie să reducă cu 35 de procente consumul de pesticide, până în 2030. Fermierii spun că vor deveni necompetitivi


Comisia Europeană este pe cale să adopte un Regulament privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor care va obliga România să reducă cu 35 de procente consumul de pesticide, până în 2030. Chiar dacă suntem sub media UE în ceea ce privește consumul de pesticide și vor fi state membre obligate să reducă din consum cu 65%, fermierii români spun că vor avea randamente la hectar mult mai mici, ceea ce îi va face necompetitivi atât în cadrul pieței unice, cât și între statele terțe. Ei susțin că România nu se poate alinia la aceste ținte de reducere a pesticidelor fără a avea la dispoziție alternative eficiente de combatere a dăunătorilor, la prețuri accesibile.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, din care fac parte patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, susține că fermierii locali vor deveni necompetitivi dacă vor fi obligați să reducă drastic consumul de pesticide, odată cu intrarea în vigoare a unui nou Regulament European, care va trebui aplicat întocmai de toate statele membre.

Până în 2030, România ar trebui să reducă cu 35 de procente consumul de pesticide, întrucât se situează sub media U.E ca nivel de consum, dar există și state care vor trebui să respecte ținte de reducere de 65%. Există și o țintă intermediară, de 50%, pentru acele state a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 se situează între 70 % și 140 % din media Uniunii.

La un calcul estimativ, dacă media 2015-2017 este de cca. 0,640 kg/ha, România trebuie să atingă, în 2030 un consum de 0,416 kg/ha, ceea ce este insuficient, spun fermierii, având în vedere că pentru o producție competitivă la nivel european este nevoie de minimum 1.5 kg/ha.

Asociația solicită sprijin și implicare din partea politicienilor și autorităților din România, mai ales că dinspre conducerea Comisiei Europene(filiera socialistă) vin semnale puternice că se dorește implementarea pactului verde fără a ține cont de crizele intervenite și repercursiunile asupra fermierilor și sectorului agroalimentar.

„Fermierii români vor fi condamnați la lipsă de competitivitate atât în cadrul pieței unice, dar mai ales  față de fermierii din state terțe. (…)  România nu se poate alinia la aceste ținte de reducere a pesticidelor fără a avea la dispoziție alternative eficiente de combatere a dăunătorilor, la prețuri accesibile!”, susține Alianța.

După multe dezbateri și amânări, Comisia Europeană a lansat miercuri, 22 iunie 2022, varianta oficială a Regulamentului privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor (SUR). Regulamentul va înlocui Directiva din 2009  privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD), prin care statele membre au fost obligate să pună în vigoare dispozițiile naționale care transpun SUD în dreptul lor intern, până la 26 noiembrie 2011.

Astfel, toate statele membre vor trebui să aplice noul Regulament întocmai în legislația țării, spre deosebire de Directivă ce presupune posibilitatea unei abordări naționale.

În baza gradului și modului de implementare a Directivei la nivel național, Comisia a considerat că este oportun să realizeze o evaluare de rezultat, efectuată și ca o evaluare back-to-back  (încorporează o evaluare a impactului). Comisia a transmis că datele colectate în cadrul acestei evaluări stau la baza redactării noului cadru legislativ privind utilizarea pesticidelor la nivelul Uniunii. Acesta se dorește a fi unul dintre instrumentele de implementare a obiectivelor ale Strategiei „Fark to Fork”.

Conform noi versiuni lansate de Comisie, articolul 5 a fost modificat, conținând acum două componente ale obiectivului de reducere: Obiectiv „Intensitate ” și Obiectiv „Utilizare și risc”.Conform Obiectivului de intensitate, țintele de reducere se încadrează între 35% (statele a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 este mai mică de 70% raportat la media U.E) și 65% (statele a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 mai mare de 140% raportat la media U.E). Există și o țintă intermediară, de 50% pentru acele state a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 se situează între 70 % și 140 % din media Uniunii.

La acest obiectiv, România trebuie să reducă cu 35 de procente consumul de pesticide, ceea ce înseamnă un consum de 0,416 kg/ha față de un minimum de 1.5 kg/ha cât ar fi necesar pentru obținerea unor randamente medii.

Obiectivul de „Utilizare și risc” își propune să penalizeze sau, după caz, să recompenseze în funcție de comportamentul statelor membre cu privire la consumul de pesticide.

Comisia a ales ca repere de evaluare a fluctuațiilor de consum, compararea consumului din intervalul 2011-2012-2013 cu cel din 2015-2016-2017.

Pentru statele care înregistrat o scădere, Comisia a introdus un coeficient de bonificare: în cazul în care un stat membru a realizat o reducere mai mare a utilizării și a riscului produselor chimice de protecție a plantelor decât media Uniunii între media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, o cifră care se stabilește scăzând din 50% diferența dintre reducerea realizată și reducerea medie a Uniunii”.

Diametral opus, în cazul în care statul membru a raportat o creștere, se va aplica un coeficient de penalizare, sub rezerva că ținta maximă de reducere a pesticidelor nu poate depăși 70%: ” în cazul în care un stat membru a crescut utilizarea și riscul produselor chimice de protecție a plantelor sau a realizat o reducere mai mică decât media Uniunii între media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, cifră care se stabilește prin adăugarea  la 50% a diferenței dintre reducerea sau, după caz, sporul realizat și reducerea medie a Uniunii, dar fără a depăși 70%.”

Conform Regulamentului, Statele Membre trebuie să stabilească un procent de reducere situat între cele două obiective, astfel:

  •     ținta minimă de reducere nu poate fi mai mică de 35%
  •     ținta maximă de reducere nu poate fi mai mare de 70%.

Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3.500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 milioane de ha, la care se adaugă 1,5 milioane de hectare echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

 

 

 

Sursă foto: istockphoto.com