Nu există nicio îndoială că România se descurcă bine în UE din multe puncte de vedere. De exemplu, avem cea mai mare rată de creștere economică. Viteza noastră de internet ne pune în fruntea lumii.
Avem performanțe școlare excelente. Lotul Român de Matematică s-a clasat pe primul loc în Europa și pe locul cinci în lume la Olimpiada Internațională de Matematică. Tinerii noștri au obținut ce e mai bun din ultimii 25 de ani.
La ce capitole stă România bine sau foarte bine în UE
Pe scurt, suntem buni la:
1. Producția de floarea soarelui și porumb: Nr. 1 în UE. România este cel mai mare producător de porumb și floarea soarelui din UE. Pentru floarea-soarelui, are cea mai mare suprafață și cea mai mare producție din UE – 2.800 de tone în 2021. În comparație, Franța a produs 2.000 de tone de floarea-soarelui în aceeași perioadă, a scris Mediafax.
2. Producția de grâu: Nr. 4 în UE. În 2021, suprafața de plantat de grâu a României va fi de aproape 2,2 milioane de hectare, iar producția va depăși 10 milioane de tone. Aceste cifre plasează România pe locul patru în UE, după Franța, Germania și Polonia.
3. Viteza internetului: România ocupă primul loc în UE. Viteza de descărcare a internetului în bandă largă a României este de aproximativ 200 mbps, iar România ocupă primul loc în Uniunea Europeană pentru acest indicator. Vitezele medii europene sunt în jur de 100 mpb, mai puțin de jumătate din vitezele de descărcare românești.
4. Producția de vin: locul șase în Uniunea Europeană. România a produs peste 5 milioane de hectolitri de vin în 2020, ocupându-se pe locul șase în topul țărilor europene producătoare de vin. Cele mai mari țări producătoare de vin din Uniunea Europeană sunt Italia, Spania și Franța, fiecare producând peste 30 de milioane de hectolitri pe an.
5. Volumul producţiei de autoturisme: România e pe locul şapte în UE, în topul producătorilor de autoturisme de pasageri. Producţia din 2020, cele mai recente date agregate, a fost de aproape 438.000 de automobile în România, mai multe decât în Ungaria (433.000) sau Polonia (221.000). Germania, cel mai mare producător european, produce anual 3,4 milioane de maşini.
Discrepanța între primul și ultimul loc
Totuși, când vine vorba despre traiul propriu-zis al țării, există o diferență uriașă între România și alte țări din Europa, așa cum demonstrează graficele de mai jos.
Deprivarea materială și socială severă se referă la incapacitatea persoanelor de a-și permite 7 din cele 13 elemente de bază ale unei vieți decente din cauza lipsei de resurselor economice, cum ar fi:
– capacitatea de a face fata cheltuielilor neprevazute;
– capacitatea de a putea plati o saptamana de vacanta pe an;
– incalzirea corespunzatoare a locuintei;
– accesul la un autoturism pentru uz personal;
– detinerea a doua perechi de incaltaminte (inclusiv o pereche pentru orice vreme);
– cheltuirea unei sume oarecare de bani in fiecare saptamana pentru propria stare de bine;
– participarea in mod regulat la activitati de petrecere a timpului liber;
– intalnirea cu prietenii/ familia acasa sau in alta parte, cel putin o data pe luna, pentru a bea sau manca impreuna.
„Supraviețuim, dar asta nu se cheamă că trăim”, spune Ioana Apreotesei, angajată pe salariul minim într-o localitate din nordul-estul țării. „În ziua de salariu rămân instant fără jumătate din bani. Se duc pe plata abonamentului la telefon, pe chirie și pe facturile la utilități. Mai iau mâncare pentru o săptămână, iar cu 10 zile înainte de leafă rămân fără bani”.
Cu toate că mall-urile sunt tot timpul pline, unul din trei români nu-și permite înlocuirea hainelor vechi cu unele noi. În afară de Capitală și unele orașe mari, situația este foarte diferită în restul țării.
Un al capitol la care nu stăm bine este participarea la întruniri cu prietenii sau familia, unde ponderea românilor care nu își permit această activitate este de 21,1%.
În ceea ce privește concediul, 56,1% dintre români nu își permit să plătească o săptămână de vacanță anual. Ioana Apreotesei spune că și-a luat concediu legal în ultimii trei ani doar să stea acasă, pentru că nu își permite să plece undeva.
Trebuie menționate și riscurile de exlcuziune socială și de sărăcie, acolo unde românii se află în cel puțin una dintre situațiile:
– au venituri disponibile inferioare pragului de saracie;
– sunt in stare de deprivare materiala si sociala severa;
– traiesc intr-o gospodarie cu intensitate foarte redusa a muncii (pentru persoanele in varsta de 0-64 ani).
Cu siguranță, România este încă o țară foarte bogată, dar cu o diferență salarială tot mai mare, șomaj scăzut și deficit de forță de muncă care provoacă mari bătăi de cap angajatorilor.
Principalele rezultate ale sondajului Eurobarometru (concentrat pe educație, venit, statut social și mobilitatea intergenerațională) arată că mai puțin de jumătate dintre români cred că oamenii au șanse egale în viață.
Iar despre autostrăzi, corupție și mortalitate infantilă nici nu am apucat să vorbim.
Sursă: Hotnews
Foto: Unsplash
