România funcționează încă pe harta trasată în anii ’60, în plin regim comunist, deși realitățile sociale, economice și demografice s-au schimbat radical. Este semnalul de alarmă tras de Radu Burnete, consilier prezidențial pentru politici economice și sociale, care afirmă că soluția pentru eficiență și dezvoltare o reprezintă comasarea unităților administrativ-teritoriale.
„Avem foarte multe localități care nu se pot susține din taxele și impozitele pe care le colectează de la cetățeni. Soluția este cu siguranță comasarea”, a declarat Burnete într-un interviu la Prima TV.
O moștenire comunistă care blochează modernizarea
Actuala organizare administrativă a României – 41 de județe și peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri: comune, orașe, municipii) – a fost stabilită în 1968, în timpul regimului Ceaușescu, după ce în perioada Gheorghiu-Dej fusese aplicat un model sovietic cu regiuni și raioane. De atunci și până azi, nu s-a produs nicio reformă majoră, în ciuda promisiunilor repetate ale guvernelor postdecembriste.
„Trăim cu județele lui Dej și o să se facă curând o sută de ani de atunci. România nu mai seamănă deloc cu cea din anii ’50-’60”, a subliniat consilierul prezidențial.
O țară de comune nesustenabile
Dintre cele peste 3.000 de UAT-uri, multe comune nu au capacitatea de a se susține financiar: nu pot genera venituri suficiente, dar consumă resurse importante pentru funcționarea administrației – primării, consilii locale, aparate birocratice. Această fragmentare excesivă duce la ineficiență, risipă și stagnare în dezvoltare locală.
„Această densitate prea mare de UAT-uri duce la foarte multe ineficiențe”, a explicat Burnete.
Ce presupune comasarea
Comasarea unităților administrative ar însemna integrarea comunelor mici și neviabile în structuri mai mari, cu administrații consolidate, capabile să gestioneze mai eficient resursele, să atragă investiții și să ofere servicii publice de calitate.
Modelul a fost aplicat în țări precum Danemarca, Franța sau Polonia, cu rezultate notabile: scăderea cheltuielilor publice, reducerea birocrației, acces mai bun la fonduri europene și o mai bună planificare teritorială.
Ce lipsește României: curajul politic
Ideea reformei administrativ-teritoriale a fost vehiculată de-a lungul anilor de mai multe partide politice, însă nicio guvernare nu și-a asumat costul politic al unei schimbări atât de sensibile, care ar presupune inclusiv desființarea unor posturi de primari sau consilieri locali.
Declarațiile lui Radu Burnete vin într-un moment în care România se confruntă cu presiuni bugetare majore, iar eficientizarea aparatului public este tot mai des invocată în discursul public. Cu toate acestea, fără un proiect clar și fără sprijin politic larg, regionalizarea și comasarea riscă să rămână, din nou, doar teme de dezbatere televizată.
Sursa foto – pixabay.com
