Finalul de an 2022 crește temperatura socială în România. Războiul de la graniță dublat de creșterile alarmante de prețuri și utilități sunt însoțite de proteste ale polițiștilor și ale Federației Sindicatelor Libere din Învățământ. Peste problemele socio-economice a venit și veto-ul Austriei care oprește România, pentru cel puțin încă un an, de la accederea în zona Schengen.
Mulți români învinovățesc partidele aflate la putere pentru faptul că României i-a fost refuzată, din nou, intrarea în spațiul Schengen și au tot dreptul să o facă, mai ales după ultimele declarații ale președintelui Klaus Iohannis.
Protestul este în fond un act prin care oamenii își pot exprima nemulțumirea față de anumite hotărâri sau situații pe care ei le consideră injuste iar o astfel de manifestare ,,vorbește” mai tare decât oricare alta. Românii se pricep atât de bine la a protesta pentru nedreptățile la care sunt supuși, încât o fac și în alte țări. Totuși, oare e de vină doar Austria pentru faptul că a luat o decizie care nemulțumește?
Nemulțumirea legată de Austria
Ideea cum că doar Austria este de vină pentru că România nu a intrat în Schengen este incorectă din mai multe puncte de vedere.
Austria, ca orice țară care își respectă poporul, a luat cea mai bună decizie pentru ea la momentul respectiv. România, trebuie să depună eforturile necesare unei evoluții pe plan extern, iar după ultimele interacțiuni cu Parlamentul European, aceste eforturi, în mod evident, nu au fost depuse.
Mai mult, conducerea țării noastre a eșuat de multe ori în a transmite poporului un mesaj clar legat de evenimentele majore din plan extern. Lipsa de coerență a autorităților îi face pe români să fie ori neinteresați ori prost-informați despre subiectele relevante de la Bruxelles.
Situația internă
Revenind la situația internă a României, în urma inițierii protestelor în sectoare diferite de activitate, observăm că dincolo de Schengen sunt măcinați și de probleme domestice complexe, unde guvernul ar putea interveni mai ferm și găsi soluții.
Să luăm exemplul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, care a anunțat printr-un comunicat intenția de a protesta ,,ca urmare a nemulțumirilor personalului nedidactic cu privire la neacordarea sporului pentru condiții de muncă, de care salariații din alte sectoare bugetare cu funcții similare beneficiază”.
În această situație, oamenii protestează pentru că cer drepturi egale între personalul didactic și cel nedidactic.
Conform declarației liderului Federației, Simion Hăncescu, conducerea țării dă semne de discriminare, dar nu este un motiv suficient de bun de luat în calcul de către Guvern încât să nu se ajungă la un protest din partea oamenilor. Mai ales că, din punctul de vedere al guvernanților, nu e nimic greșit în legătură cu deciziile luate.
Apoi, Sindicatul Poliţiştilor Europeni Europol şi Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare SNPP își exprimă nemulțumirea față de modul în care Guvernul ia decizii tot printr-un protest. Aceștia doresc ,,aplicarea legii-cadru privind salarizarea, precum şi pentru recunoaşterea complexităţii muncii care implică riscuri deosebite insuficient compensate prin legislaţie”.
Aici, este vorba tot despre oameni care cer să le fie respectate drepturile, pentru că este dreptul lor să fie recompensați pentru munca depusă în serviciul statului, iar faptul că există cadrul legal pentru acest lucru și totuși nu se întâmplă, este tot o formă de abuz din partea statului. Mai mult, în condițiile în care pe zi ce trece din ce în ce mai puțini cetățeni sunt interesați de o potențială carieră în serviciile de securitate națională, statul ar trebui să fie mai atent cu modul în care îi tratează pe puținii angajați din sistem.
Nedreptățile la care oamenii consideră că sunt supuși se tot adună pe măsură ce Guvernul face anumite alegeri care-i afectează. Nu poți să mulțumești pe toată lumea, este ceva ce s-ar putea auzi din direcția conducerii țării. Dar oare ideea de a avea viața a mii de oameni în mâinile tale nu este aceea de a găsi soluții în așa fel încât să mulțumești cumva o cât mai largă majoritate?
Și oare nu s-ar putea face acest lucru ascultând ceea ce poporul încearcă să transmită? Ne întoarcem la cât de tare poate ,,vorbi” un protest. Pare-se că nu suficient de tare, având în vedere că oamenii rămân nemulțumiți, iar guvernul încearcă un fel de joc ,,de-a v-ați ascunselea”, la care dă impresia că mereu câștigă.
Sursă foto: Unsplash
