Bulgaria se confruntă cu un val tot mai amplu de proteste împotriva adoptării monedei euro, programată pentru 1 ianuarie 2026. În mai multe orașe ale țării, mii de bulgari au ieșit în stradă pentru a cere organizarea unui referendum național și demisia guvernului, acuzând autoritățile de lipsă de transparență și grăbirea unei decizii majore fără consultare publică.
Proteste în toată țara, de la Sofia la Varna
Protestele au avut loc sâmbătă în Sofia, Varna, Veliko Tarnovo, Iambol, Pazardjik, Burgas, Șumen și Ruse, unele orașe marcând deja mai multe weekenduri consecutive de manifestații. În capitala bulgară, demonstrația a început în fața Adunării Naționale, unde participanții au fluturat drapele naționale și au scandat lozinci pentru apărarea monedei leva.
La Varna, protestele au ajuns la al șaselea weekend consecutiv. Susținuți de partidul naționalist „Renaștere”, manifestanții au intonat imnul național și cântece patriotice, exprimându-și temerile că adoptarea euro va duce la scăderea nivelului de trai, creșterea prețurilor și pierderi de suveranitate economică.
Parlamentari în stradă: „E o decizie luată în mod ilegal”
În Veliko Tarnovo, deputatul Anghel Iancev s-a adresat mulțimii, cerând organizarea unui referendum și acuzând guvernul că promovează adoptarea euro fără consultarea populației și pe baza unor date economice „manipulate”. La Iambol, un alt deputat, Nikola Dimitrov, a anunțat că protestele și voturile de neîncredere împotriva guvernului vor continua, subliniind că „instabilitatea politică ar putea, de fapt, proteja moneda națională”.
De ce se tem bulgarii
Adoptarea euro este privită cu scepticism de o parte semnificativă a populației. Temerile cele mai mari vizează creșterea prețurilor, așa cum s-a întâmplat în alte state din Europa Centrală și de Est după adoptarea monedei unice. De asemenea, neîncrederea în instituțiile publice este profundă, alimentată de ani de corupție sistemică, instabilitate politică și lipsă de transparență în deciziile strategice.
Criza politică din Bulgaria durează de peste patru ani, cu alegeri anticipate repetate și guverne de coaliție fragile. În acest context, mulți cetățeni percep trecerea la euro ca pe un pas impus „de sus”, fără legitimitate democratică.
Adoptarea euro – o decizie aprobată la Bruxelles
La începutul lunii trecute, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană au aprobat aderarea Bulgariei la zona euro de la 1 ianuarie 2026, țara urmând să devină al 21-lea stat membru al Uniunii Economice și Monetare. Decizia finală urmează să fie adoptată în cadrul reuniunii Consiliului ECOFIN din 8 iulie.
Guvernul de la Sofia susține că adoptarea euro va aduce stabilitate macroeconomică, reducerea costurilor de tranzacție, atragerea investițiilor și acces direct la deciziile Băncii Centrale Europene.
România, vecina prudentă
Aderarea Bulgariei la zona euro are și o semnificație regională: după acest pas, doar șase țări din Uniunea Europeană vor mai rămâne în afara zonei euro – România, Polonia, Ungaria, Cehia, Suedia și Danemarca. Dintre ele, România nu are în prezent o dată oficială pentru adoptare, iar discursul politic dominant este unul prudent, marcat de rezerve legate de contextul economic intern.
O temă europeană cu miză internă
Protestele din Bulgaria sunt expresia unei fracturi tot mai adânci între elitele politice și o populație vulnerabilizată economic, care percepe deciziile strategice ca fiind luate fără sprijin popular. Indiferent de rezultatul final, valul de nemulțumire din Bulgaria pune sub semnul întrebării legitimitatea procesului de integrare monetară, într-o țară încă bântuită de neîncredere și polarizare politică.
Sursa foto – pixabay.com
