Pe scurt, propunerea OPCOM care a intrat în posesia noastră limitează drastic profiturile companiilor producătoare de energie fără a interveni în prețurile de vânzare de pe piață, impunându-le plata unei “contribuții de solidaritate”. Sistemul este destul de complicat și, dacă se va întâmpla așa, îi va lovi cel mai tare pe producătorii din surse regenerabile
Iată cum funcționează
Nu se va interveni în niciun fel asupra prețurilor de vânzare a energiei electrice în piață. Dar producătorii care vând nu vor încasa prețurile primite, ci doar o parte din ele, pentru că restul se duce la stat, sub forma acelei contribuții de solidaritate.
Pentru producătorii din surse “clasice” (hidro inclus), OPCOM propune, la alegere, două tipuri de decontare a tranzacțiilor. Fie la un preț stabilit de ANRE, care are experiență în a stabili costurile de producție ale fiecărui producător (ne amintim de OUG 114), fie va fi asumat pe proprie răspundere de producător, și va fi costul de producție mediu al ultimelor trei luni plus profit de maximum 10%.
Cu alte cuvinte, spre exemplu Hidroelectrica, ce are un cost de producție de, rotunjit, 130 de lei/MWh, va primi un preț de 143 de lei, chiar dacă a vândut energie în piața spot la prețul de 2.900 de lei, cât este prețul azi. Diferența, de 2.757 de lei în acest caz, se duce direct la buget, sub forma contribuției de solidaritate.
Prețul de decontare va fi stabilit lunar, și va fi folosit în luna următoare.
În cazul regenerabilelor, eolian și fotovoltaic, OPCOM stabilește direct prețul de decontare: 400 de lei/MWh, operatorul justificând că această valoare a fost propusă în mod repetat de către ANRE în discuțiile la care OPCOM a participat. La fel și în cazul agregatorilor, tot 400 de lei/MWh, pe motiv că agregă în principal energie din surse regenerabile.
Pentru tranzacțiile din piața pentru ziua următoare sau din piața intrazilnică, OPCOM va calcula “drepturile de încasare nete” ale producătorilor în fiecare zi, și va vira la stat diferența dintre prețul orar de închidere al pieței – pentru momentul la care s-a derulat tranzacția, și acel preț de decontare. Ea se numește “contribuție de solidaritate”. Pentru tranzacțiile de pe celalte piețe, mecansimul este similar, producătorul primind doar acel preț “de decontare” plafonat, iar statul diferența dintre prețul la care s-a încheiat contractul și prețul plafonat.
Care e prima problemă, deloc mică
Pare că mecanismul în sine va aduce mult mai mulți bani statului decât actualul sistem de suprataxare cu 80% a prețurilor mai mari de 450 de lei/MWh, aflat în vigoare acum. Dar ridică o mare problemă pentru regenerabili mai ales, din cauza specificului de producție, care este fluctuant.
Producătorii din regenerabil sunt obligați în multe cazuri să și cumpere energie din piețe pentru a-și onora contractele, pentru că nu există încă o prognoză perfectă de vânt și soare. Regenerabilul va primi doar 400 de lei/MWh pentru ce vinde, dar se poate vedea nevoit să și cumpere energie din PZU sau din intraday pentru a-și onora contractul și o cumpără la prețul pieței, adică la 2.900 de lei. Nu mai vorbim de situația în care va trebui să cumpere din piața de echilibrare, unde prețul de deficit este mult mai mare.
Iar din ce am văzut noi, propunerea OPCOM nu ține cont de veniturile nete, ci se referă doar la tranzacțiile de vânzare, ceea ce i-ar putea trimite direct în pierdere pe “regenerabili”.
Situația ar putea fi la fel de delicată pentru orice alt producător care ajunge în situația să și cumpere energie din piață (Hidroelectrica, ce are antamate contracte de livrare de energie, dar poate rămâne fără apă în perioada secetoasă) pentru că el vinde la aceste prețuri plafonate, dar cumpără la prețul pieței.
Sursă foto: istockphoto.com
