Mai mulți parlamentari USR-PLUS, alături de care au semnat și câțiva parlamentari PSD și PNL, propun ca tichetele de masă, voucherele de vacanță, tichetele de creșă și tichetele culturale să fie scutite de impozit.
În prezent, aceste avantaje acordate salariaților sunt primite în legătură cu o activitate dependentă, sunt incluse în veniturile asimilate salariilor și reprezintă venituri impozabile. Potrivit Codului fiscal, cota de impozit care se aplică veniturilor asimilate salariilor este de 10%.
Parlamentarii amintesc însă că, până în anul 2010, biletele de valoare, respectiv tichetele de masă, au fost venituri neimpozabile. Acestea au fost eliminate din rândul veniturilor neimpozabile printr-o ordonanță din anul 2010.
Mai mult, unele bilete de valoare, cum sunt tichetele cadou oferite salariaților pentru anumite ocazii și până în cuantum de 300 de lei, sunt și în prezent venituri neimpozabile. Astfel, potrivit Codulio fiscal, tichetele cadou oferite de angajatori sunt venituri neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte nu depășește 300 lei, pentru următoarele ocazii: (i) cadouri oferite angajaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase; (ii) cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie; (iii) cadouri oferite angajaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.
De același tratament fiscal se bucură și drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților sau hrana acordată de angajatori angajaților, în cazul în care potrivit legislației în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unității, fiind venituri neimpozabile. Or, tichetele de masă acordate salariaților sunt venituri impozabile.
Un alt aspect important este acela că nicio categorie de bilete de valoare nu se includ în baza de calcul al contribuțiilor sociale. Din acest motiv, aceste venituri nu pot fi valorificate la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.
Însă inițiatorii proiectului susțin că biletele de valoare, fiind venituri impozabile asimilate salariului (cu excepția tichetelor cadou, în anumite condiții), se includ în venitul brut de natura salarială și astfel, determină diminuarea deducerii personale aplicabile, respectiv plata unui impozit pe salariu mai mare.
„Având în vedere toate aceste considerente, biletele de valoare ar trebui să constituie „sume” neincluse în veniturile salariale si să fie neimpozabile, mai ales din prisma faptului că pentru aceste venituri nu se achită contribuții sociale, la fel cum și drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților și unele tichete de cadou sunt neimpozabile”, arată inițiatorii.
Prin neimpozitarea biletelor de valoare, salariații vor beneficia de o creștere a veniturilor, spun ei. De exemplu, un angajat care beneficiază de tichetele de masă oferite de angajator la valoarea nominală a unui tichet de 20 de lei, plătește 2 lei/zi, respectiv 40 lei/lună pentru 20 de zile lucrătoare, această sumă fiind reținută din salariul angajatului.
Astfel, proiectul de lege propune includerea în sfera veniturilor neimpozabile a biletelor de valoare, în sensul de a nu fi cuprinse în baza de calcul al impozitului pe venitul din salarii și asimilat salariilor, așa cum nu sunt cuprinse nici în baza de calcul a contribuțiilor sociale.
Inițiatorii arată că o astfel de creștere a veniturilor, prin eliminarea impozitării, este necesară în această perioadă în care pandemia generată de răspândirea virusului Sars-Cov-2 a determinat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici, astfel încât este nevoie de o serie de intervenții pentru a acorda sprijin forței de muncă.
„De asemenea, prin liberalizarea prețurilor la energie ca măsură impusă la nivel international și european s-a generat o creștere fără precedent a prețului la energia electrică, gazele naturale, precum și la combustibil, care au avut impact atât asupra creșterii prețurilor la utilitățile publice pentru populație, precum si asupra creșterii prețurilor la bunurile de consum, determinând, în principal, o scădere a puterii de cumpărare a persoanelor. Ulterior. criza războiului din Ucraina a determinat la rândul său un impact puternic asupra prețurilor la bunurile de consum”, amintesc autorii propunerii legislative.
Sursă foto: tylaz.net
