Producția de electricitate din surse regenerabile – o evoluție pe 30 de ani


Evoluția producției de electricitate din surse regenerabile a schimbat ierarhiile europene din 1990 încoace, dar România a rămas în Top 10. Atunci, doar țările scandinave și alte câteva depășeau ponderea de 20% regenerabile în total producție. Dintre celelalte, România se afla pe o poziție superioară, cu 18%, în timp ce Germania nu ajungea la 4%.

Acum, cărbunele a revenit în avanscena producției de electricitate în Uniunea Europeană, ca urmare a tensiunilor și războiului Rusiei din Ucraina, care au scumpit gazele. Comisia Europeană semnalează că acestea ar fi doar niște sincope în tranziția verde a UE, dar rămâne de văzut cât de mult vor dura și vor afecta atingerea țintei de 40% regenerabile în mixul energetic total conform politicii Green  Deal.

În 2020, regenerabilele depășiseră combustibilii fosili ca sursă primară de energie, generând 38% din energia electrică, față de 37% în cazul combustibililor fosili, potrivit unui raport din octombrie al Comisiei Europene.

Atunci, nouă state membre ale UE eliminaseră cărbunele, alte 13 se angajau să îl elimine treptat până la o anumită dată, iar patru analizau încă posibile agende.

Ritmul de creștere a ponderii regenerabilelor în România din 1989 până în  2005 este remarcabilă, dar ulterior se reduce.

România se afla încă deasupra multor puteri europene în 2010 la proporția electricității din regenerabile din total, grație capacităților hidroenergetice, și stătea mai bine decât  Franța, Țările de Jos și Ungaria în 2015.

Rețeta României a rămas una dintre cele echilibrate din perspectiva resurselor, cu 24% producție de electricitate din cărbune, 15% – gaze, 19% – nuclear, 27% – hidro și 14% – eoliene- solare, potrivit celor mai recente date.

Totalul regenerabilelor era de 41% în 2019, ca al Germaniei și peste al multor altor țări UE

Pe de altă parte, potențialul regenrabil al României este încă insuficient exploatat.

Într-o zi norocoasă, cum au fost multe în săptămâna care a trecut, când vântul a bătut puternic, proporția eolienelor poate fi mult mai mare decât a celorlalte resurse. Dar sporul de capacitate ar crește producția eoliană și la viteze mai mici ale vântului.

A contat și că producătorul pe cărbune CE Oltenia începuse să aplice programul de restructurare, care prevedea tranziția spre gaze. Acum, planul va fi amânat cu binecuvântarea Comisiei Europene.

În 22 martie, ponderea regenerabilelor a fost de 57% și dacă s-ar exploata potențialul, mai ales din Marea Neagră, am ajunge la vârful clasamentului.

România și-ar putea majora de peste 4 ori cantitatea de electricitate produsă anual prin valorificarea potenţialului resurselor eoliene offshore, potrivit studiului „Romania’s Offshore Wind Energy Resources”, al Energy Policy Group (EPG).

Studiul a identificat o capacitate naturală totală de 94 GW (94 de milioane kW) de energie eoliană a sectorului offshore românesc, din care 22 GW prin turbine cu fundație fixă pe fundul mării, iar celelalte prin turbine flotante.

România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile, potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei și peste media europeană.

Cu un procentaj de 41,71%, ne-am poziționat după Austria (75,14%), Suedia (71,19%), Danemarca (65,35%), Portugalia (53,77%), Letonia (53,42%) și Croația (49,78%).

În structură la nivel european, atât hidrocentralele cât și centralele eoliene au contribuit cu circa 35% la furnizarea de electricitate, urmate la mare distanță de panourile solare (13%), biocombustibilii solizi (8%) și alte surse (9%).

De luat aminte pentru noi, cea mai mare dezvoltare a cunoscut-o energia solară, care a trecut pragul de 1% din total de-abia în anul 2008.

 

 

 

Sursă foto: unsplash.com