Principalele efecte ale creșterii USD. Ce înseamnă pentru români faptul că moneda SUA a atins un maxim istoric


Vineri, dolarul a marcat încă o zi de apreciere în fața leului, după ce joi cursul monedei SUA depășise pragul de 5 lei. De la începutul anului, dolarul a câștigat circa 15% față de leu, în vreme ce euro s-a plimbat în jurul valorii de 4,94 lei.

În primul rând, de ce se apreciază dolarul?

Dolarul se apreciază pentru că există o cerere mare de dolari, scrie Banca Mondială pe blog. Perspectivele economice pentru majoritatea economiilor indică o încetinire majoră, iar Zona Euro se pregătește să intre în recesiune. De asemenea, războiul din Ucraina a indus un risc geopolitic masiv și volatilitate ridicată pe piețele financiare.

Mai mult, inflația ridicată din America a făcut ca FED (sistemul băncilor centrale americane) să crească agresiv dobânzile, scumpind moneda americană.

Toate acestea determină o fugă a investitorilor spre siguranță, aceștia ieșind de pe piețele europene și optând pentru activele din SUA, care, evident, necesită dolari pentru cumpărare.

De notat că piețele mizează în continuare pe creșteri ale dobânzilor FED.

Primul efect e legat de îngrijorările privind datoria externă denominată în dolari

Pornind de la asta, așteptați-vă să vedeți mai mult stres în spațiul datoriilor suverane – și nu doar în România.

La noi, așa cum reiese dintr-un Raport al Finanțelor, circa 8% din portofoliul de datorie este denominat în USD, „iar volatilitatea cursului de schimb leu/USD a fost în ultimii ani de circa trei ori mai mare față de cea a cursului de schimb leu/EUR. Astfel, datoria contractată în USD prezintă un grad de risc mult mai ridicat decât cea contractată în EUR” .

Multe țări – în special cele mai sărace – nu se pot împrumuta în propria monedă în suma sau la scadențele pe care le doresc. Creditorii nu sunt dispuși să își asume riscul de a primi înapoi datoria în monedele volatile ale acestor state.

Aceste țări se împrumută de obicei în dolari, promițând să-și ramburseze datoriile tot în dolari – indiferent de cursul de schimb. Astfel, pe măsură ce dolarul devine mai puternic în raport cu alte valute, aceste rambursări ale datoriei devin mult mai scumpe exprimate în moneda națională. Acesta este ceea ce – în limbajul datoriei publice – se numește „păcatul originar”.

BNR obligată și ea să crească ratele dobânzilor, dar până unde?

Pe măsură ce Rezerva Federală a SUA crește ratele dobânzilor, alte bănci centrale trebuie să-și majoreze propriile dobânzi pentru a rămâne competitive și pentru a-și apăra moneda. Cu alte cuvinte, investitorilor trebuie să li se ofere un bun motiv (randamente mai mari de pildă) pentru a-și păstra banii într-o economie emergentă decât să-i mute în active mai puțin riscante cum sunt cele americane.

Numai că dacă crește dobânda, frânează sau sufocă creșterea economică și mărește șomajul, ceea ce nicio bancă centrală din lume nu-și dorește. În plus, o încetinire a economiei se va vedea și în încasările la buget complicând lucrurile și îngreunând și mai tare problemele de îndatorare.

Un alt efect este cel legat de comerț

Pe termen scurt, un dolar puternic poate influența și comerțul. Dolarul domină tranzacțiile internaționale. Tranzacțiile cu petrol se fac în dolari, ca să dăm doar un exemplu.

Pe măsură ce dolarul se întărește, importurile (exprimate în lei) devin mai scumpe, forțând astfel firmele să își reducă investițiile sau să cheltuiască mai mult pe importuri esențiale.

Pe americani scumpirea dolarului îi ajută la inflație ( prin scăderea prețurilor mărfurilor importate), în vreme ce pe Isărescu îl încurcă ( prin scumpirea mărfurilor importate).

Un studiu realizat de Federal Reserve Bank din Cleveland a estimat că o creștere de 1% a dolarului scade de obicei prețurile de import cu ​​0,3% cumulat pe parcursul a șase luni. O parte din această scădere se regăsește în scăderea inflației. Așa că Trezoreria și FED-ul sunt foarte bucuroase de aprecierea monedei americane.

Presiunile ca BCE să scumpească mai agresiv euro, tot mai puternice

Cu toate acestea, dolarul mai puternic creează presiuni pentru ca Banca Centrală Europeană să își majoreze propriile rate ale dobânzilor pentru a susține euro și a reduce costul importurilor, inclusiv al energiei. Acest lucru va pune mai multă presiune asupra țărilor din zona euro cu un nivel ridicat de îndatorare. Italia, care este a noua cea mai mare economie din lume și are datorii guvernamentale de 150% din PIB, ar fi deosebit de greu de salvat dacă situația ar scăpa de sub control.

Dolarul va mai continua să crească?

Cursul dolarului a crescut așadar atât din rațiuni economice, cât și geopolitice. Inflația persistentă va forța FED să continue creșterea dobânzilor în SUA ceea ce va menține dolarul ridicat.

În România, băncile comerciale importante au confirmat pentru HotNews că estimările pentru finalul anului vizează un curs depreciat al leului în fața euro.

Dolar puternic: avantaje și dezavantaje

Dolarul este considerat puternic atunci când crește în valoare față de alte valute. O întărire a dolarului american înseamnă că poate cumpăra mai multă valută decât înainte. De exemplu, un dolar puternic aduce beneficii americanilor care vin în România, dar îi dezavantajează pe turiștii români care vizitează SUA.

Odată cu întărirea dolarului în ultimul an, consumatorii americani au beneficiat de importuri mai ieftine și de călătorii mai puțin costisitoare în străinătate.

În același timp, companiile americane care exportă sau se bazează pe piețele globale pentru cea mai mare parte a vânzărilor au fost afectate negativ

Mărfurile produse în străinătate și importate de Statele Unite vor fi mai ieftine dacă moneda producătorului scade în fața dolarului. Mașinile de lux din Europa, cum ar fi Audi, Mercedes, BMW, Porsche și Ferrari, vor putea fi cumpărate cu dolari mai puțini. Dacă o mașină de lux europeană costă 70.000 de euro la un curs de schimb de 1,35 dolari pe euro, ea va costa 94.500 de dolari. Aceeași mașină (de 70.000 de euro) vândută la un curs de 1:1 pentru euro/usd ar costa doar 70.000 de dolari.

Surse utilizate: Blogul Băncii Mondiale, The Conversation, Investopedia