Prețurile locuințelor din România din trimestrul trei al 2022 sunt cu 43,2% mai mari față de acum 7 ani, în timp ce în Ungaria și Polonia prețurile sunt mai mult decât duble, potrivit unui raport al Băncii Centrale Române (BCR).
Creșterea prețurilor locuințelor din Europa Centrală şi de Est a încetinit în trimestrul al treilea din 2022, conform datelor Eurostat. Creșterea față de trimestrul precedent rămâne ridicată dacă ne raportăm la întreaga serie istorică, însă încep să se vadă semne serioase de încetinire, iar dacă vorbim în termeni anuali încetinirea este și mai vizibilă.
În perioada post-pandemie a fost înregistrat un „boom” pe piața imobiliară datorat popularizării lucrului de acasă ce a determinat oamenii să caute locuințe mai spațioase. Putem asista la o temperare a acestui val, însă o parte din încetinire poate fi cauzată și de creșterile agresive de rate de dobândă ale băncilor centrale din regiune pentru a readuce inflația sub control.
Contul curent din cadrul balanței de plăți a avut un deficit de 27,1 miliarde euro în luna noiembrie (suma ultimelor 12 luni), în creștere de la 26,1 miliarde euro în octombrie. Cea mai mare contribuţie la această evoluţie negativă a avut-o deficitul comercial pentru bunuri în condiţiile creşterii susţinute a preţurilor de import pentru energie, acesta fiind de 31,7 miliarde euro, conform raportului BCR. Gradul de acoperire al deficitului de cont curent prin investiţii străine directe a fost de 37% în noiembrie faţă de 36% în octombrie. Credem că deficitul de cont curent se va adânci la 9,5% din PIB 2022 de la 7,3% în 2021 și se va redresa anul acesta la 7,9% pe fondul temperarii creșterii prețurilor la nivel global.
În ultima săptămână leul a înregistrat o depreciere de 0,3% față de euro, forintul maghiar s-a depreciat cu 0,5%, coroana cehă s-a apreciat cu 0,2%, în timp ce zlotul polonez a rămas neschimbat. Față de finalul anului 2022 coroana cehă s-a apreciat cu 0,7% față de euro, forintul maghiar s-a apreciat cu 0,8%, zlotul polonez s-a depreciat cu 0,2%, iar leul a rămas constant.
După calmul specific primei săptămâni din an, volumul tranzacţiilor de pe piaţa valutară locală a crescut săptămâna trecută, potrivit raportului BCR. Vineri a fost înregistrat un maxim al tranzacţiilor săptămânale, cu un volum de aproximativ o treime din cel al întregii săptămâni. Pentru finalul acestui an prognozăm un curs de schimb EUR/RON de 5,05. Principalele presiuni de depreciere a leului provin dinspre deficitul de cont curent mare care s-ar putea ajusta marginal în 2023 dacă preţurile energetice de import vor fi mai mici în medie faţă de 2022.
Sursă foto: istockphoto.com
