Potrivit campaniei pentru alegerile parțiale din Statele Unite ale Americii, populismul este acum „cel mai mare obstacol” în calea găsirii unor soluții împotriva încălzirii globale, spun ecologiștii.
Delegații reuniți săptămâna aceasta în stațiunea egipteană Sharm El-Sheikh de la Marea Roșie pentru a participa la evenimentul Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice sunt „o elită globală al cărei scop este anularea granițelor naționale, a libertăților individuale și condamnarea oamenilor la sărăcie”, afirmă o serie de partide de extremă dreaptă sau populiste din Statele Unite dar și de peste ocean. Unii dintre acești radicali, cum sunt și republicanii lui Donald Trump, care încearcă să preia controlul asupra alegerilor parțiale din Statele Unite, au câștigat déjà alegeri în Europa, iar alții, cum este președintele brazilian Jair Bolsonaro săptămâna trecută, au fost învinși la limită.
Lauren Boebert, un acolit al republicanilor și al lui Trump, ridiculizează agenda ecologistă: aceasta lasă „America pe ultimul loc”; Suella Braverman, ministrul britanic de interne, susținătoare a Brexitului, spune că țara este subjugată de „activiști care mănâncă tofu”; iar în Spania, membri ai partidului de extremă dreapta Vox resping agenda climatică a ONU ca fiind un „marxism cultural”. Schimbările climatice afectează lumea politică: în toată lumea, susținătorii partidelor de extremă dreaptă au inclus pe agenda lor schimbările climatice, iar faptul că acest lucru se întâmplă în țările care produc o mare parte din emisiile globale de gaze cu efect de seră i-a alarmat pe unii ecologiști.
În Statele Unite, republicanii se vor întoarce la putere în una sau ambele camere ale Congresului și mulți dintre participanții la discuțiile din COP27 vor retrăi prima săptămână a conferinței ONU privind clima din Maroc, în urmă cu șase ani, când alegerea lui Trump a lovit ca un uragan mișcarea ecologistă.
O creștere a puterii republicanilor ar putea să diminueze încrederea fragilă clădită în jurul eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice de la alegerea președintelui Joe Biden, anunțând spectrul unui al doilea mandat al lui Trump și probabil retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris din 2015.
„Nici nu vreau să mă gândesc la asta”, a declarat Laurence Tubiana, fost diplomat francez, coordonatoarea proiectului Acordul de la Paris și șefa Fundației Europene pentru Mediu.
Însă o parte a dreptei americane promovează un mesaj mai conciliant. „Republicanii au soluții pentru reducerea emisiilor globale, oferind în același timp energie accesibilă, fiabilă și curată aliaților noștri din întreaga lume”, a declarat John Curtis (Utah).
Tubiana și alții din mișcarea ecologistă încearcă să afișeze o atitudine încrezătoare, susținând că republicanii nu vor dori să influențeze prea mult legea lui Biden privind reducerea inflației prin măsuri de promovare a energiei curate.
Primul mandat al lui Trump și președinția lui Bolsonaro din Brazilia – încheiat cu o înfrângere în alegerile de luna trecută – arată acum ciocnirile unei lupte în care stabilitatea planetei este în joc.
Între 2014 și 2019, doar o mică parte a extremei drepte din Parlamentul European respingea teoria încălzirii globale. Ceea ce critică aceștia este setul de măsuri propuse.
În unele părți ale Europei, dreapta își prezintă politicile ca fiind solidare cu riscurile schimbărilor climatice, în timp ce resping sancțiunile internaționale ca fiind elitiste și amenințând prosperitatea țărilor lor.
„Democrații suedezi nu neagă schimbările climatice, indiferent ce ar însemna asta”, a declarat liderul de extremă dreapta suedez Jimmie Åkesson, cu câteva zile înainte de câștigarea, de către partidul său, a alegerilor din septembrie. Dar actualele planuri privind clima ale Suediei, a spus Åkesson, au fost „mai degrabă simbolice decât semnificative”. Rezultatul este că sărăcim, că viețile noastre se înrăutățesc.
Acesta este un fel de ștreang pe care extrema dreaptă îl pune ecologismului înfățișându-l drept cavalerul conștient sau nu al elitelor globale.
„Considerăm că este o mișcare globalistă care-și propune să pună capăt tuturor frontierelor, libertății noastre, să anuleze identitățile noastre”, a declarat Javier Cortés, președintele partidului de extremă dreapta Vox din Spania, într-un interviu acordat Politico. „Nu suntem în favoarea emisiilor CO2. Dimpotrivă, respectăm mediul înconjurător. Ne opunem însă teoriei Uniunii Europene care ne vinde o religie climatică în care nu avem voie să emitem CO2, prin urmare distrugem industria țărilor, pentru a fi nevoiți apoi să cumpărăm din China. A ne acuza prin asta că negăm încălzirea globală – lupta împotriva acesteia este o sarcină comună, dar adesea inexactă – înseamnă să nu înțelegem că acesta este doar un nou front în lista războaielor culturale pe care le trăim.
Dezinformarea online cu privire la ultimele discuții privind schimbările climatice ale ONU s-a concentrat în mare măsură pe ipocrizia și elitismul celor prezenți, potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Dialog Strategic (ISD). Cei mai importanți promotori ai știrilor false nu au fost site-uri web și figuri asociate în mod tradițional cu negarea problemelor climatice, ci figuri celebre ale noilor războaie culturale, cum ar fi psihologul Jordan Peterson, Ezra Levant de la Rebel Media și caricaturistul Scott Adams.
Atacurile populiste asupra globalismului „se bazează pe o rețea transnațională bine finanțată, a afirmat Tubiana. Acestea merită o examinare serioasă”.
Pe de altă parte, pentru a reduce emisiile la viteza dictată de obiectivele globale privind clima, susținute de Organizația Națiunilor Unite, va fi nevoie, în viitor, de schimbări uriașe în felul cum funcționează economia. Asta înseamnă că vor fi câștigători și perdanți – iar perdanții pot gravita spre populiști, care promit să susțină această cauză.
„Organizațiile de extremă dreapta recunosc aici un subiect potențial profitabil, care le poate aduce voturi ”, a declarat Balsa Lubarda, șeful unității de cercetare a ideologiei de la Centrul pentru Analiza Dreptei Radicale.
Concentrarea extremei drepte asupra celor învinși a fost „alimentată” din plin de criza energetică.
Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, nou ales cu sprijinul lui Åkesson, își propune diluarea ambițiilor țării de reducere a unor emisii de gaze cu efect de seră, însă nu toate partidele de dreapta sunt ostile agendei climatice.
Noul prim-ministru al Italiei, Giorgia Meloni, fan declarat al cărților lui J.R.R. Tolkien, care descriu Comitatul, o lume bucolică idealizată, spune că dreapta vrea să revendice ecologismul, punând însă pe primul loc interesele economice naționale.
„Nu există ecologist mai convins decât un conservator, dar ceea ce ne deosebește de un anumit ecologism ideologic este că vrem să apărăm natura care are omul în centrul ei, nu în afară”, a declarat ea în discursul inaugural în fața Parlamentului. În timp ce Meloni a anunțat că va participa la COP27, programul de guvernare al partidului Frații Italiei include o secțiune privind schimbările climatice, dar subliniază puternic necesitatea de a proteja industria.
Toate aceste semne de stagnare și întârziere îi alarmează pe cei care urmăresc aceste idei crescând în rândul populiștilor. Ei spun că, deși nu pare a fi o negare a problemelor climatice, rezultatul este efectiv același.
„Puteți spune că sunteți prieteni cu clima”, a declarat europarlamentarul socialist belgian Marie Arena. De fapt, nu sunteți deloc. În primul rând, sunteți prieteni de afaceri.”
Sursă foto: nbcphiladelphia.com
