POLITICO: ”Made în Europe” – ce producători mai rezistă să aplice eticheta


Costul energiei, condus la niveluri record în 2022 de invazia Rusiei din Ucraina, a devenit prea mare pentru ca firmele de producție să rămână competitive în Europa. Într-un e-mail de Anul nou adresat personalului, văzut de Politico, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a evidențiat ca „prioritate de vârf” nevoia de a stimula competitivitatea globală a Europei.

„Prețurile ridicate ale energiei în Europa vor continua să afecteze concetățenii noștri, dar și întregi lanțuri industriale de aprovizionare și întreprinderi. În același timp, China, SUA și alte țări încearcă – nu fără succes – să atragă capacitățile noastre industriale. Fără o bază de producție puternică, securitatea aprovizionării, capacitatea de export și crearea de locuri de muncă a Europei sunt în pericol”, a transmis Thierry Breton.

Economia pare să fi depășit apogeul crizei energetice, dar prețurile rămân nepermis de mari

Începând cu luna decembrie 2022, producția europeană – și în special puterea industrială a continentului, Germania – pare să fi depășit apogeul crizei energetice, reducând consumul de gaz cu aproximativ 15% fără o scădere corespunzătoare a producției totale.

Care este cea mai nefericită țară din lume?

Dar prețul gazelor rămâne – în ciuda scăderilor recente – încă de șase ori mai mare decât prețul mediu din ultimii 10 ani și de peste patru ori mai mare decât în țările concurente, generând temeri că firmele mari își vor muta operațiunile în afara Europei în timp ce întreprinderile mai mici vor dispărea.

Mai mult, viziunea Europei de a deveni o forță motrice a unei revoluții industriale verzi este pusă la îndoială de Legea de reducere a inflației a Statelor Unite.

Confruntați cu subvențiile americane uriașe pentru tehnologii verzi (369 de miliarde de dolari) și clauzele „Cumpărați produse americane”, liderii europeni se tem că pachetul va atrage din ce în ce mai multe dintre companiile lor peste Atlantic.

„Având în vedere acțiunile SUA și ale Chinei, vedem pericolul real de dezindustrializare și dezinvestire”, a spus un înalt oficial al Comisiei Europene pentru Politico.

Pierderea capacității de producție înseamnă pierderea locurilor de muncă și asta, afirmă Luc Triangle, secretarul general al Sindicatului European IndustriALL, care reprezintă lucrătorii din producție, are „consecințe politice”.

„Nu exagerăm când spunem că industria europeană – începând cu industriile consumatoare de energie în prima linie – se confruntă cu o criză existențială”, a spus Triangle. Aceeași amenințare „existențială” se aplică celor 8 milioane de lucrători din sectorul consumator de energie, a avertizat IndustriALL.

Impactul crizei energetice asupra locurilor de muncă este abia la început

În analiza anuală a pieței muncii, publicată luna trecută, Comisia Europeană a declarat că ratele de ocupare a forței de muncă din UE au rămas puternice în ciuda războiului, șomajul scăzând la 6% în iulie.

Dar Comisia a avertizat că costurile ridicate ale energiei reprezintă un „risc major” pentru locurile de muncă din UE, în special în sectoarele de producție mari consumatoare de energie.

Deși la scară destul de mică până acum, impactul asupra locurilor de muncă începe să fie observat.

În decembrie, Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) a publicat o listă cu pierderi de locuri de muncă. Pe listă se regăsesc 441 de disponibilizări la un producător de oxid de aluminiu din Tulcea, România, 300 de disponibilizări la o fabrică de hârtie din Slovacia și 350 de disponibilizări la un producător de plăci ceramice din Polonia.

Eurofound a spus că impactul crizei energetice asupra forței de muncă din UE este probabil „abia la început”.

Secretarul general IndustriALL a avertizat că declinul industrial accelerat în Europa Centrală și de Est ar putea alimenta o reacție a alegătorilor împotriva UE.

Fabricat în Europa. Cu cine?

Avertismentele lansate de întreprinderi au devenit din ce în ce mai puternice – la fel și solicitările pentru acțiuni coordonate, la nivelul UE, pentru a salva baza de producție a Europei.

Franța susține noua strategie UE „Made in Europe”. În octombrie 2022, decizia BASF (gigantul german al chimiei, cu sediul în Ludwigshafen de la mijlocul secolului al XIX-lea) de a-și reduce permanent operațiunile în Europa a generat unde de șoc în producția europeană, a spus Triangle.

Impactul mai larg, dincolo de sectoarele consumatoare de energie, a fost evidențiat în noiembrie 2022, când Volkswagen a avertizat că Europa nu mai este „competitivă din punct de vedere al costurilor în multe domenii, în special când vine vorba de costurile cu electricitatea și gazul”. O declarație lansată de un producător ”bijuterie a coroanei” când vine vorba de producție în Europa, cu 13 milioane de angajați pe tot continentul.

Problema este analizată la nivel UE

La summitul lor final din 2022 din decembrie, liderii UE au insistat că au auzit apelul. Întâlnirea a produs o instrucțiune către Comisia Europeană de a elabora rapid propuneri „în vederea mobilizării tuturor instrumentelor naționale și europene relevante” pentru a aborda criza duală a energiei și a competitivității care lovește industria europeană.

Problema urmează să domine un summit al liderilor UE programat pentru 9-10 februarie. Dar, pe fondul dezacordurilor dintre țări cu privire la calea de urmat, aceasta rămâne neclară.

Relaxarea regulilor stricte ale UE privind ajutoarele de stat este o prioritate majoră în rândul funcționarilor, iar sprijinul financiar al UE pentru sectoare de producție este, de asemenea, luată în considerare.

Pe termen scurt, guvernele ar putea fi nevoite să analizeze modalități prin care fondurile existente – pachetul de recuperare a COVID-19 Next Generation EU și fondul RePowerEU, menit să reducă dependența blocul de combustibili fosili ruși, ar putea „acoperi investițiile necesare în producție”, afirmă un înalt oficial al Comisiei.

Primele măsuri anunțate la nivel național

Până acum, cele mai rapide reacții vin de la nivel național.

Germania – cea mai mare putere economică a blocului și de departe cel mai mare centru de producție – a alocat 200 de miliarde de euro pentru un pachet de sprijin pentru întreprinderi și gospodării și va limita prețul pe care consumatorii industriali îl plătesc pentru gaz și electricitate.

Franța a anunțat un nou proiect de lege pentru a stimula relocarea industriilor verzi.

Dar alții se tem că, fără o intervenție majoră la nivelul UE, acele țări fără puterea economică a Germaniei vor rămâne în urmă.

„Dacă UE nu își intensifică politica industrială”, a spus un diplomat european, „industria noastră va sângera până la moarte”.

 

 

 

 

Sursă foto: politico.eu