O decizie din SUA poate aduce sfârșitului internetului? Ce spun experții


Curtea de Apel al celui de-al Cincilea Circuit din SUA (Texas, Mississippi și Louisiana) a deliberat în cazul NetChoice v. Paxton. La începutul acestei luni, instanța a confirmat o lege absurdă din Texas, potrivit căreia platformele online cu mai mult de 50 de milioane de utilizatori activi lunar din Statele Unite nu mai au drepturile prevăzute de Primul Amendament în ceea ce privește deciziile lor editoriale. Altfel spus, legea le spune marilor companii de social media că nu pot modera conținutul de pe platformele lor. YouTube elimină videoclipurile de recrutare a teroriștilor? Ilegal. Twitter elimină o celulă violentă de neonaziști care hărțuiesc oamenii cu amenințări cu moartea? „Ne pare rău, asta este cenzură,” potrivit lui Andy Oldham, judecător la Curtea de Apel a Statelor Unite și fost consilier general al guvernatorului Texasului, Greg Abbott.

Un stat care obligă companiile de social media să găzduiască tot conținutul utilizatorilor fără restricții nu este doar, așa cum a spus pe Twitter avocatul Ken White, specialist în litigii privind Primul Amendament, “cea mai furibundă și incoerentă decizie privind Primul Amendament pe care cred că am citit-o vreodată”. Este, de asemenea, genul de hotărâre care amenință să arunce în aer arhitectura internetului. Pentru a înțelege de ce este nevoie de o anumită expertiză în dreptul primului amendament și în politica de modificare a conținutului, precum și de o înțelegere a ceea ce face din internet o tehnologie cu adevărat transformatoare. Așa că am chemat câțiva experți în drept și în politici tehnologice și i-am rugat să îmi explice hotărârea din al cincilea circuit – și consecințele acesteia – ca și cum aș fi fost un copil precoce de 5 ani cu un interes ciudat pentru jurisprudență.

Fondatorul Techdirt, Mike Masnick, care scrie de zeci de ani despre intersecția dintre politica tehnologică și libertățile civile, mi-a spus că hotărârea este “fractal de greșită” – formată din atât de multe straturi de greșeli încât, pentru a-i înțelege pe deplin semnificația, “trebuie să înțelegi greșeala istorică înainte de greșeala juridică, înainte de a putea ajunge la greșeala tehnică”. Teoretic, hotărârea înseamnă că orice stat din cel de-al cincilea circuit (cum ar fi Texas, Louisiana și Mississippi) ar putea “să impună organizațiilor de știri să acopere anumiți politicieni sau alte tipuri de conținut” și chiar implică faptul că “statul poate acum să impună orice discurs pe care îl dorește pe o proprietate privată”. Legea ar permite atât procurorului general al Texasului, cât și cetățenilor privați care își desfășoară activitatea în Texas să intenteze procese împotriva platformelor dacă consideră că conținutul lor a fost eliminat din cauza unui anumit punct de vedere. Daphne Keller, directoarea Programului de reglementare a platformelor de la Stanford’s Cyber Policy Center, mi-a spus că o astfel de lege ar putea echivala cu “un atac DDoS [Denial of Service] de litigiu, declanșând un val de procese potențial frivole și grave împotriva platformelor.”

Pentru a oferi o idee despre cât de cuprinzătoare și absurdă ar putea fi legea în practică, Masnick a sugerat că, în conformitate cu logica hotărârii, ar putea fi foarte bine să fie ilegală actualizarea Wikipedia în Texas, deoarece orice încercare a unui utilizator de a adăuga ceva la o pagină ar putea fi considerată un act de cenzură bazat pe punctul de vedere al acelui utilizator (ceea ce legea interzice). Același lucru ar putea fi valabil și pentru platformele de chat, inclusiv iMessage și Reddit, și poate și pentru Discord, care se bazează pe zeci de mii de camere de chat private conduse de moderatori privați. Punerea în aplicare la această scară este aproape imposibilă.

PARTENERI MEDIA
Loading RSS Feed
Loading RSS Feed