Accesul compensat al pacienţilor cronici la vaccinare este adusă din nou în atenţia publică. Invitat la o dezbatere online organizată de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Ministrul Sănătăţii a explicat de ce este important ca diferitele tipuri de vaccinuri să poată fi compensate 100% pentru pacienţii care au afecţiuni cronice, dar şi pentru persoanele sănătoase, în diferite grade de compensare însă. Prof. Rafila dă şi un orizont de timp în care ar putea exista un cadru legislativ în acest sens. „Perspectiva rezonabilă este cred cea a unui an de zile, trebuie să avem şi un buget care să permită acest lucru”, a explicat acesta.
„Trebuie să găsim împreună mecanismul prin care să putem să compensăm vaccinurile, mai ales pentru persoanele cu boli cronice, şi aş spune nu numai, pentru că discutăm despre vaccinarea adultului şi o componentă importantă este educaţia şi informarea persoanelor adulte referitor la veridicitatea vaccinării pentru tot felul de boli pentru care au fost vaccinaţi în copilărie.
Vă dau exemple, difteria, tetanosul sau tusea convulsivă, dar discutăm şi despre vaccinuri mai nou apărute care sunt utile de multe ori pacienţilor cu boli cronice, nu doar vaccinul pneumococic sau cel meningococic este un astfel de exemplu, dar şi celor din populaţia generală, chiar dacă nu au boli cronice şi acolo trebuie să ne gândim eventual la procente variabile de compensare, în funcţie de situaţie, sigur. Pentru un pacient cu o boală cronică, o compensare care să fie echivalentă cu gratuitatea, pentru adulţii sănătoşi poate un alt procent care să facă atractiv vaccinul, pe de o parte şi cred că şi pentru autorităţi, în general, pentru Casa de asigurări de Sănătate este o bună procedură, care până la urmă scade, dincolo de reducerea morbidităţii şi mortalităţii, scade şi din punct de vedere al costurilor foarte mult impactul asupra cheltuielilor făcute de Casa de Asigurări de Sănătate.
Eu sunt total de acord, sprijin această iniţativă, am mai şi discutat-o de curând referitor la un alt vaccin care de mult era controversat, acum e căutat, vaccinul HPV, noi avem un program în momentul de faţă care se adresează tinerelor fete, dar viaţa a demonstrat că şi la alte categorii de vârstă, de exemplu la femei cel puţin până la vârsta de 40 de ani acest vaccin este recomandat, reducerea infecţiilor cu virusurile papiloma şi implicit al cancerelor de col uterin şi a mortalităţii asociate care în România este printre cele mai mari din Europa sunt deziderate care pot fi atinse prin vaccinare şi e normal, pentru că discutăm despre o acţiune de protecţie individuală dar şi de sănătate publică în acelaşi timp, este normal ca statul să găsească pârghii de compensare a vaccinurilor încât să avem într-adevăr o politică de sănătate publică coerentă, am abordat acest subiect , probabil că trebuie să rezolvăm şi în ceea ce priveşte HTA, aşa-numita evaluare a tehnologiilor medicale care în cazul vaccinurilor are cu totul şi cu totul altă semnificaţie, fiind vorba despre produse biologice care previn boala, nu care au un efect terapeutic”, a explicat Prof. Rafila.
Întrebat ce criterii crede că ar trebui să fie luate în considerare în vederea compensării vaccinurilor în cazul adulţilor şi în mod deosebit a celor cu boli cronice, ministrul Sănătăţii a explicat că în primul rând este vorba despre utilitatea unui anumit vaccin pentru aceştia, în sensul în care pot preveni astfel alte afecţiuni dar şi apariţia complicaţiilor celei de bază, pe care o au ca pacienţi cronici. Al doilea criteriu este legat de oportunitatea vaccinării periodice, în cazul anumitor vaccinuri, de exemplu cel DTP, (vaccinarea DTP fiind un tip de imunizare simultană antidifterică, antitetanică şi antipertussis), o dată la 10 ani.
Primul criteriu ar trebui să fie cel legat de utilitatea unui anumit vaccin pentru pacienţii cu boli cronice, referitor la întreruperea sau scăderea riscurilor de apariţie a unor boli infecţioase prevenibile prin vaccinare, care ar putea să le pună în pericol viaţa sau să agraveze afecţiunea de bază, acesta ar trebui să fie un prim criteriu. Al doilea criteriu ar putea să fie foarte simplu legat de oportunitatea vaccinării periodice, de exemplu, o dată la 10 ani cu un vaccin DTP, este un tip de vaccinare care ar trebui să fie suportat măcar parţial de către stat, dar dacă o să întrebaţi 100 de persoane din România, o să vedeţi că 99 nu numai că nu s-au vaccinat cu vaccinul DTP ca adulţi, dar nici nu ştiu că există utilitatea administrării acestui vaccin la persoanele adulte.
Prof. Rafila: „Recunosc, nici eu nu m-am vaccinat de DTP, nu există o politică comercială a marilor producători care să aprovizioneze piaţa românească”
Recunosc, nici eu nu m-am vaccinat de DTP, nici eu nu sunt o excepţie pentru că nu există nici măcar o politică comercială a marilor producători care să aprovizioneze piaţa românească cu aceste vaccinuri, în absenţa unei politici publice în acest sens.
„Perspectiva, cred, rezonabilă este a unui an de zile sau cel puţin la începutul anului viitor să avem deja un cadru legislativ care să permită acest lucru, şi un buget care să permită acest lucru pentru că orice cadru legislativ, când este vorba despre compensarea vaccinurilor, trebuie să fie însoţit şi de un buget”, a declarat Ministrul Sănătăţii în cadrul unei dezbateri online organizată de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, numită „Accesibilitate vs.informare în vaccinarea pe durata întregii vieţi”,în cadrul Săptămânii Internaţionale a Imunizării ( 24-30 aprilie).
Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România a vorbit pentru News.ro despre importanţa şi impactul unui asemenea demers. Vaccinarea adulţilor aflaţi la risc este, dincolo de prevenirea unor boli grave sau apariţia unor complicaţii ale celor deja existente pe care le au pacienţii, o modalitate de reducere a cheltuielilor din sistemul de sănătate.
„Era nevoie de aşa ceva în România? Noi spunem că da şi este un subiect pe care chiar l-am abordat de foarte mult timp, este un subiect pe care cred că ar trebui să-l aducem în România ca prioritate”, spune el.
Sursă foto: Alexandru Rafila | Facebook
