Marţi, lira turcească a înregistrat a 11-a zi consecutivă de scădere, aceasta fiind cea mai lungă perioadă de declin consemnată de moneda ţării în ultimii 20 de ani.
Ultima dată când lira Turciei a înregistrat o tendinţă de depreciere atât de îndelungată a fost în 2011, când ţara a cunoscut o spirală de hiperinflaţie şi creştere a datoriilor care, în cele din urmă, au adus la putere partidul AK al lui Erdogan. Acum, însă, partidul lui Erdogan scade în sondajele de opinie, înainte de alegerile programate să aibă loc până la jumătatea anului 2023, situaţie care reflectă costurile de trai mult mai ridicate.
Economiştii şi investitorii sunt de părere că politica monetară a Turciei devine din ce în ce mai “iraţională” şi “impredictibilă”.
Hotărârea lui Erdogan de a diminua costurile cu împrumuturile a dus Turcia într-o zonă necunoscută, mulţi analişti întrebându-se dacă această cădere nu va afecta controlul preşedintelui asupra puterii.
Economiştii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că abordarea lui Erdogan lasă un spaţiu limitat de manevră pentru oficialii de la Banca Centrală a Turciei, având în vedere că actualul guvernator, Sahap Kavcioglu, este al patrulea care deţine acest post începând din 2019, după ce Erdogan i-a concediat pe precedenţii trei guvernatori pentru că s-au opus apelului său de reducere a dobânzilor.
Erdogan a făcut presiuni asupra băncii centrale pentru o relaxare agresivă a politicii monetare cu scopul de a stimula exporturile, investiţiile şi crearea de locuri de muncă, chiar dacă inflaţia a crescut masiv.
“Pentru investitori, declaraţiile lui Erdogan sunt văzute ca o abandonare a prudenţei şi un semn că ciclul de reducere a dobânzilor nu se va încheia prea curând”, afirmă Ima Sammani, analist la Monex Europe.
