Actul normativ stabilește ca produsele care au adaosuri și nu sunt doar din lapte să fie vândute în altă parte, nu la secțiunea lactate.
Această lege se extinde acum și spre patiserii, pizzerii, Horeca și vânzările online, explică Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui.
“În urma controalelor din 2018 când ANSVSA cu ANPC au verificat patiseriile, pizzeriile și horeca s-a depistata că peste 90% erau produse contrafăcute. Vă dau un exemplu, un ștrudel cu brânză, iar înăuntru nu era brânză, merdenele cu brânză și înăuntru nu era brânză, pizza quattro formaggi, patru tipuri de brânzeturi, nu erau brânzeturi.
Atunci ANPC a spus că nu există o bază legală de a verifica și compoziția în horeca sau pizzerii. Acum au bază legală. Pot să verifice și nu mai sunt în afara legii. Un alt punct de vedere ține de prezentarea produselor lactate la raft. Chiar dacă am observat că producătorul eticheta corespunzător și vă dau un exemplu, nu scria pe găletușa de smântână – smântână, ci scria altceva, un mesaj de marketing, în schimb găseam pe raftul unde era pus eticheta comerciantului pe care scria smântână 30% grăsime. Și în această situație consumatorul o să fie mai bine informat.
Poate autoritățile vor reduce cât de mult posibil marketingul înșelător, prezentarea de produse sub altă denumire și poate și substituirea de produs și frauda alimentară.
Această lege se extinde și pe patiserii, pizzerii, vânzări online și horeca. Regulamentul 1169 nu putea să se extindă pentru că el se referă doar la etichetare, doar la comerț de genul hipermarketuri, buticuri. Când cumpărați un ștrudel de la o patiserie vi se pune ce conține? Spuneți ștrudel cu brânză. Acum, dacă el folosește topping pizza la pizza, care, de fapt, nu este brânză, ci analog cheese, nu e mozzarella, ci analog cheese într-un amestec cu proteină lactică, el trebuie să treacă în meniu.
Dumneavoastră atunci când comandați o pizza aveți doar denumirea de quattro formaggi și spune că sunt patru tipuri de brânzeturi. Trebuie mai multă transparență. Noi am avem și Regulamentul 775 care completează Regulamentul 1169.
Acesta spune că dacă faci anumite referiri de marketing sau pui pe ambalaj conturul unei țări, un drapel sau scrii lapte alpin sau lapte grecesc, trebuie să aduci laptele din Grecia sau din Alpi. Există legislație europeană, numai că această legislație trebuia adaptată condițiilor din România.
Sunt foarte multe chestii care ar trebui mult mai bine verificate, dar noi facem ce putem. Eu sunt reprezentantul unui patronat. Legislația trebuie armonizată condițiilor fiecărei țări. Sunt multe chestii care pot fi la limita legii. De exemplu, am găsit denumiri cu tentă de produs lactat, unde în loc de S scria cu Z cuvântul smântână.
Am trecut în anexă și vor fi și norme de aplicare în care va fi un ghid de folosință. Nu poți să oprești totul pentru că atunci distrugi întreaga piață, întreaga industrie. Dar am mai făcut pas spre o piață transparentă și în sprijinul celor care respectă calitatea și legislația în vigoare” spune Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui
.Pe etichetele produselor se vor regăsi așadar informații privind țara de origine sau a locului de proveniență și ingredientele primare folosite. Deputatul partidului Alianța pentru Unirea Românilor, Dumitru Flucuș: „Această lege nu are aplicabilitate asupra producției obținute în gospodăriile românești ale oamenilor. Totuși este mult prea puțin pentru că noi cumpărăm foarte multă mâncare și produse lactate din străinătate, acelea nu sunt etichetate așa cum cerem noi acum.”
Și deputatul UDMR Lorand Balint consideră că actul normtiv ar mai avea nevoie de clarificări. „Considerăm că este o lege binevenită dar totuși mai avem de lucrat pe etichetarea laptelui, ce înseamnă lapte provenit din România și ce înseamnă definiția laptelui ca atare, că în momentul de față apare lapte și în cazul în care laptele este obținut din lapte praf.”
Potrivit noilor reglementări, termenul de lapte va fi acceptat doar pentru produsele care conţin acest ingredient de origine animală.
Așa se face că denumiri precum laptele de migdale, cocos sau soia nu vor mai putea fi folosite.
Să mai spunem că actul normativ stabilește și înființarea Observatorului laptelui și al produselor lactate” – observator care va avea misiunea de a monitoriza piața.
Observatorul laptelui şi al produselor lactate va colecta date privind efectivele de vaci de lapte, bivolițe, oi și capre, cantitatea de lapte crud produsă precum și cea care va fi livrată direct pe piață sau către procesatori. Vor fi analizate și importurile sau exporturile de lapte.După votul din Parlament, legea laptelui va fi trimisă spre promulgare președintelui.
Sursa foto: economictime
