Le Monde – „Uber Files”: dezvăluiri despre înțelegerea secretă dintre Uber și Emmanuel Macron


Documente interne ale companiei arată cum, între 2014 și 2016, Ministrul Economiei a lucrat din umbră pentru compania de ridesharing, care încerca să impună o dereglementare a pieței și, în același timp, se confrunta cu o ostilitate guvernamentală.

1 octombrie 2014. De la miezul nopții a intrat în vigoare noua lege Thévenoud, care reglementează de o manieră mult mai strictă condițiile pentru a deveni șofer Uber, iar aceasta, la trei ani distanță de la momentul sosirii companiei în Franța. O altă prevedere a legii Thévenoud este interzicerea de facto a UberPop, serviciul care a provocat o furie incredibilă în rândul taximetriștilor francezi, întrucât legislația permitea tuturor posesorilor de permis de conducere să devină șoferi ocazionali Uber. Numai că, la 8h30 în acea dimineață, un vehicul Uber mai puțin obișnuit parchează pe strada Bercy la numărul 145 – intrarea în Ministerul Economiei pe unde trec invitații lui Macron, desemnat în funcția de ministru cu doar o lună în urmă.

Super întâlnire în această dimineață cu Emannuel Macron. Franța ne iubește până la urmă”. Acesta a fost mesajul lobbyistului Uber, Mark MacGann, către colegii săi.

În interiorul camionetei Mercedes Viano se găseau patru figuri importante ale companiei Uber: Pierre-Dimitry Gore-Coty, director pentru Europa de Vest, acum responsabil pentru Uber Eats; Mark MacGann, principalul lobbyist pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu; David Plouffe, fost consilier al lui Barack Obama, numit de curând vicepreședinte al Uber; și fondatorul și CEO-ul companiei, Travis Kalanick. O oră mai târziu, echipa celor patru iese uluită din biroul lui Emmanuel Macron. „Într-un cuvânt: spectaculos. De nemaivăzut, scrie Mark Gann într-un scurt mesaj trimis în grabă colegilor săi. Urmează multă muncă, dar în curând vom dansa ;)” „Întâlnire mega-top cu Macron în această dimineață. Franța ne iubește până la urmă”, a mai scris el.

Această întâlnire, care a rămas confidențială, nu s-a aflat pe agenda oficială a lui Emmanuel Macron. Le Monde și partenerii săi din Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) îi pot dezvălui astăzi existența datorită analizei unei mari cantități de documente interne a Uber, transmise cotidianului britanic The Guardian. Aceste „Fișiere Uber” – zeci de mii de mailuri, prezentări, tabele Excel și documente PDF –, redactate între 2013 și 2017, aruncă o lumină deosebit de crudă asupra acestor ani nebuni, plini de violență în timpul demonstrațiilor taximetriștilor și în care compania americană a folosit toate rețetele lobby-ului pentru a încerca să obțină dereglementarea pieței franceze.

Mai mult decât atât, documentele arată în ce măsură Uber a găsit o ureche atentă în persoana lui Macron, care câteva luni mai târziu a încheiat o „înțelegere” secretă cu compania californiană pentru „a se asigura că Franța lucrează pentru compania Uber, astfel încât aceasta din urmă să poată lucra în și pentru Franța”.

Guvernul scurt circuitat

Liderii Uber sunt cu atât mai încântați de primirea extrem de cordială a ministrului Economiei, cu cât ceilalți membri ai Guvernului le sunt foarte ostili. Președintele Hollande s-a întâlnit foarte discret cu Kalanick în februarie 2014, dar nimeni din cadrul executivului nu pare pregătit să apere Uber. Arnaud Montebourg, predecesorul lui Macron la Bercy, a acuzat în mod direct Uber că „distruge afaceri”; la ministerul de Interne, Bernard Cazeneuve – care este responsabil de taxiuri – nu-și ascunde ostilitatea față de serviciu, care funcționează la limita legii și face obiectul a cel puțin patru anchete diferite. Prim-Ministrul Manuel Valls are puțin mai multă simpatie pentru Uber, în vreme ce Alain Vidalies, ministrul Transporturilor, se teme de acest serviciu care nu oferă siguranța locului de muncă. Atunci când îl primește pe Kalanick, Macron nu poate ignora că scurtcircuitează astfel atât deciziile colegilor săi din guvern, cât și pe cele ale deputaților socialiști.

Actualul președinte francez nu și-a ascuns niciodată simpatia față de Uber și de modelul său de afaceri, capabil, potrivit lui Macron, să creeze foarte multe locuri de muncă, în special în rândul persoanelor slab calificate. „Nu voi interzice Uber. Ar însemna să-i trimitem pe tinerii fără ocupație din suburbii să vândă droguri în Seine-Saint-Denis (n. r. cea mai problematică suburbie din regiunea Île de France)”, a declarat Macron pentru Mediapart în noiembrie 2016. La sfârșitul lui 2014, același Macron a apărat în mod public modelul Uber în timpul conferinței Le Web, în cadrul căreia s-a pronunțat împotriva interzicerii Uber la Paris și a explicat că „datoria lui nu este să ajute companiile consacrate, ci să lucreze pentru marginali, inovatorii pieței”.

În timpul mandatului său la Economie, Macron nu a fost doar un sprijin pentru Uber, ci aproape un partener

Un ministru care sugerează ca Uber să trimită amendamentele „la cheie” parlamentarilor prieteni; un ministru pe care Uber Franța nu ezită să îl apeleze în cazul perchezițiilor de la sediul central; un ministru care, potrivit unui raport redactat de lobbyistul MacGann pentru colegii săi anglofoni, la 1 octombrie 2014 „aproape și-a cerut scuze” pentru intrarea în vigoare a legii Thévenoud. Potrivit mesajului, Domnul Macron ar fi spus că vrea să ajute Uber să „rezolve” această lege. Întâlnirea de la Bercy din octombrie 2014 cu Travis Kalanick este prima dintr-un lung șir de schimburi cu controversatul fondator și CEO al Uber, care a părăsit consiliul de administrație al companiei în 2017, după o serie de scandaluri de hărțuire și conflicte cu ceilalți acționari. Cel puțin 17 schimburi (întâlniri, apeluri, SMS-uri) au avut loc între Macron sau consilierii săi apropiați și echipele Uber Franța în cele 18 luni de la sosirea sa la minister. La acestea se adaugă cel puțin 4 întâlniri între ministru și Kalanick, ceea ce dă o medie de o comunicare pe lună.

Relație de tip „win-win”

Directorii Uber Franța descoperă rapid modul în care, printr-o relație simbiotică, se poate stabili o relație „win-win” cu Emmanuel Macron, oferindu-i acestuia oportunitatea de a se prezenta ca un campion al inovației, în vreme ce Macron le-ar fi întors serviciul la nivel mediatic prin prezentarea companiei într-o lumină pozitivă. La sfârșitul anului 2014 actualitatea socio-politică a oferit momentul ideal pentru punerea în scenă a relației mai sus amintite. Gigantul transporturilor, Mory Ducros, aflat de câțiva ani într-o situație financiară la limită, se pregătea să dea faliment. Dosarul este de mare interes pentru Uber, iar Travis Kalanick îl discută cu Macron. În loc să permită ca cei 2200 de angajați ai compania Ducros să-și piardă locurile de muncă, de ce să nu le fie oferită șansa să devină șoferi Uber? Compania oricum se confruntă cu un deficit de „aprovizionare”, cuvânt folosit în intern pentru a desemna șoferii.

În februarie 2015, Mory Ducros declară în sfârșit falimentul, iar principalii directori ai Uber Franța au văzut în acest moment oportunitatea perfectă de a forța propunerea de simplificare a condițiilor de acces la permisul VTC (vehicul de transport cu șofer). Alexandre Molla, șeful de dezvoltare pentru Uber Franța scria că „aceasta ar putea fi o cale de ieșire din criză pentru ministrul Macron, care se confruntă cu mii de șoferi de camion ce ar deveni șomeri de pe o zi pe alta”. Propunerii lui Molla îi răspunde Maxime Drouineau, din echipa de afaceri publice a Uber: „Ar trebui să discutăm despre asta cât mai repede posibil cu cabinetul lui Macron, pentru a vedea dacă ar fi interesat să exploreze această pistă cu Travis Kalanick”.

Cu toate acestea, proiectul nu se va realiza niciodată. Mai mult decât atât, nici un al doilea proiect, mult mai avansat, nu va prinde contur, acela al organizării unei vizite a ministrului la sediul Uber Franța, unde ar fi trebuit să fie prezenți și șoferii. În plus, Macron acceptase și un ocol – ce ar fi presupus o vizită la sediul californian al Uber din San Francisco – în cadrul călătoriei sale la Consumer Electronics Show, târgul de tehnologie din Las Vegas, vizită care, la rându-i, nu a mai fost întreprinsă. La sfârșitul lui 2015, un purtător de cuvânt al Uber Franța a fost extrem de iritat de faptul că întâlnirile CEO-ului său nu au fost niciodată pe agenda oficială a interlocutorilor săi politici.

De la prima sa întâlnire cu Travis Kalanick, ministrul Macron se angajează să ajute Uber, chiar dacă compania se afla în vizorul serviciilor de prevenire a fraudei.

În tot cazul, Emmanuel Macron și cabinetul său s-au luptat din culise pentru a ajuta multinaționala americană. De la prima sa întâlnire cu Travis Kalanick, ministrul Economiei s-a angajat să dea un impuls Uber pe un dosar concret, activitatea Direcției Generale Concurență, Consum și Prevenirea Fraudei și investigația sa în ceea ce privește modelul de afaceri utilizat de Uber. Astfel, concluziile Direcției au fost că UberPop încearcă să inducă în eroare autoritățile statului atunci când se prezintă ca un serviciu de carpooling. Controalele documentației șoferilor se înmulțesc iar, la Paris, directorii companiei bănuiesc că o percheziție este iminentă. Pe 1 octombrie 2014, Emmanuel Macron îi liniștește totuși: în opoziție cu interpretarea „prea conservatoare” a agenților Direcției pentru Prevenirea Fraudei, Macron cere cabinetului său să aibă o „discuție tehnică” cu aceștia (informație regăsită într-un raport al unei ședințe interne Uber).

Numai că la șase săptămâni după această întâlnire și ca urmare a altor schimburi informale, doi agenți ai Direcției pentru Prevenirea Fraudei descind la sediul Uber din Lyon. Trei zile mai târziu, este vizat de o percheziție și sediul parizian. Din Statele Unite, vicepreședintele Uber, David Plouffe, se întreba retoric dacă „acești agenți nu depind de Macron”. Trei zile mai târziu, subiectul este pus în discuție într-o nouă întâlnire între Thibauld Simphal, directorul general al Uber Franța, și Emmanuel Lacresse, adjunctul șefului de cabinet al lui Macron, astăzi deputat din partea Renașterea în circumscripția Meurthe-et-Moselle. „Lacresse a precizat că marile administrații precum Direcția pentru Prevenirea Fraudei operează în principal independent. Dar, în același timp, a recunoscut că este important ca agenții să acționeze și într-o manieră coerentă, așa încât a asigurat că le va vorbi”.

A fost Direcția sub presiune? Răspunsul instituțional a fost negativ. Solicitați să ofere clarificări, câțiva dintre înalții săi funcționari de la acea vreme – inclusiv directoarea Nathalie Himobono – nu au dorit să răspundă întrebărilor. În ceea ce îl privește pe Lacresse, acesta a afirmat că în niciun moment Direcția nu a acționat în urma vreunor instrucțiuni.

Un decret după nevoi

O situație similară a avut loc în octombrie 2015: Laurent Nuñew, prefectul de poliție din Marsilia, a emis un ordin de interzicere a Uber într-o mare parte a departamentului Bouches-du-Rhône. În fața unei asemenea situații lobbyistul Mark MacGann îi scrie de urgență Ministrului Macron: „Suntem îngroziți de decretul prefectoral de la Marsilia. Ați putea cere cabinetului dumneavoastră să ne ajute să înțelegem ce se întâmplă?” Răspunsul lui Macron vine prin SMS, asigurându-l pe MacGann că „se va ocupa personal de speță”. Trei zile mai târziu, prefectura de poliție „precizează” care sunt limitele decretului, în sensul în care interdicția dispare în favoarea unei amenințări cu înmulțirea controalelor pentru șoferii ce nu sunt în regulă.

Laurent Nuñez, în prezent unul dintre consilierii apropiați ai lui Macron și șeful Serviciului de Informații ce se ocupă cu lupta contra terorismului (instituție aflată sub coordonarea directă a Administrației Prezidențiale) susține nu numai că nu au s-au exercitat presiuni asupra sa, dar nici măcar nu a existat vreun schimb cu Bercy pe acest subiect; foștii directori ai Uber cred că prefectura nu și-a dat pur și simplu seama că ordinul inițial era ilegal. Lacresse a ținut și el să precizeze că „ministrul nu a intervenit niciodată la prefectura Bouches-du-Rhône pentru a reglementa în vreun fel serviciul UberX din Marsilia sau cu privire la orice proceduri judiciare împotriva companiei Uber”.

Iritarea Uber față de decretul de la Marsilia este cu atât mai grăitoare cu cât, la acel moment, compania se afla pe punctul de a perfecta un acord confidențial cu Emmanuel Macron, acord propus chiar de ministru. „Afacerea”, așa cum o numesc directorii Uber Franța, se bazează pe un simplu schimb: compania renunța la serviciul UberPop, iar Macron le promitea simplificarea drastică a condițiilor necesare obținerii unei licențe VTC. Un acord win-win pentru Uber, mai ales că serviciul UberPop a fost în nenumărate dosare declarat ilegal, ceea ce ar fi obligat oricum compania să îl retragă de pe piață.

Pentru a ajunge la un asemenea acord confidențial, Macron și Uber convin asupra unei strategii comune. Într-un raport din ianuarie 2015 Thibauld Simphal scrie că ministrul „dorește să-l ajutăm printr-o comunicare clară și agresivă”. Primul pas: Uber elaborează direct amendamentele legislative care simplifică condițiile de acces la VTC, astfel încât acestea să fie propuse de deputați și discutate în timpul examinării așa-numitului proiect de lege „Macron 1”; dacă adoptarea amendamentelor se va dovedi dificilă în timpul dezbaterilor din Adunarea Națională (n. r. Senat), atunci vor fi acordate mai multe pârghii ministrului pentru a le trece printr-un ordin de ministru.

În ianuarie 2015, Uber Franța transmite deci „la cheie” amendamentele deputatului socialist Luc Belot, cel care se opunea extrem de categoric serviciului UberPop, dar era foarte favorabil Uber, mai ales că existau deja contacte între cele două părți. Pe 21 ianuarie Thibauld Simphal chiar se felicită pentru modul în care s-a acționat: „Comunicare bună cu Luc Belot, deputat socialist, susținător cheie al VTC și Uber. Pe durata discuțiilor Belot a făcut aluzie în mai multe rânduri la Macron și, de asemenea, la întâlnirea noastră cu Macron de aseară. Își dorește ca proiectul VTC să avanseze”. După acest schimb cu Belot, reprezentantul Uber rămâne cu impresia că deputatul „primise un telefon de la Julie Bonamy”, – raportoare pentru proiectul de lege din 2014 al lui Thomas Thévenoud (care înăsprea legislația privind taxiurile și obținerea autorizației VTC) – dar și informări din partea lui Macron, „date fiind detaliile pe care le avea”. Solicitat să ofere o reacție, Luc Belot a recunoscut că a depus amendamentele așa cum acestea fuseseră redactate de Uber (sau poate ușor modificate) și explică că este pe deplin de acord cu conținutul acestora, fiind convins că Uber aduce îmbunătățiri serviciilor de transport.

Planul inițial decurge fără probleme: amendamentele lui Belot sunt respinse și retrase, însă Macron profită de ocazie și, în sesiunea plenară, anunță că un ordin de ministru va prelua liniile principale. La începutul lui 2016, guvernul a redus durata pregătirii necesare pentru obținerea licenței VTC de la 250 la numai 70 de ore. Uber Franța neagă că a obținut un cadru legislativ favorabil (în schimbul renunțării la serviciul Pop) și explică că s-a hotărât renunțarea la acest serviciu ca urmare a „nivelului de violență cu care se confruntau utilizatorii – deopotrivă șoferi și clienți – ceea ce a condus la imposibilitatea asigurării securității”.

O formă de fascinație

Cu șase luni înainte, acordul fusese deja aprobat direct de la cel mai înalt nivel. Pe 3 iulie 2015, Travis Kalanick îi trimite un SMS lui Macron. În zilele precedente, ministrul economiei discutase cu Bernanrd Cazeneuve și Manuel Valls pentru a le prezenta Deși înțelegerea era stabilită de principiu, Kalanick avea dubii cu privire la poziția Ministerului de Interne și îl întreabă direct pe Macron: „Putem avea încredere în acest Cazeneuve?” Ministrul îi răspunde: „Am avut ieri o întâlnire cu premierul. Cazeneuve se va asigura că taximetriștii rămân calmi iar săptămâna viitoare îi voi convoca pe toți pentru a pregăti reforma, corectând astfel legea. Cazeneuve a acceptat înțelegerea. Când ajungeți la Paris?” În aceeași zi, la orele 20, serviciul UberPop devine inutilizabil în Franța. Fostul ministru de Interne, Bernard Cazeneuve a asigurat redacția Le Monde că nu a fost niciodată consultat sau măcar informat cu privire la un asemenea acord.

Odată încheiată afacerea, este și rapid pusă la încercare. La trei zile distanță de ultimele schimburi între companie și reprezentanții guvernamentali de la cel mai înalt nivel, în jur de 20 de agenți ai Direcției Generale Concurență, Consum și Prevenirea Fraudei descind la sediul companiei din Paris. Extrem de iritat de situația pe care o percepe ca un act de trădare, Mark MacGann încearcă să stabilească legături telefonice între anchetatori și Macron sau Cazeneuve, pentru ca cei dintâi să fie conștienți de sprijinul pe care Uber îl are la nivel guvernamental.

Ancheta vizează suspiciuni de evaziune fiscală, deci cade în sarcina Ministerului Bugetului și nu îi privește pe funcționarii din subordinea lui Macron. Dar asta nu îl împiedică pe MacGann să trimită imediat un SMS ministrului Economiei – care rămâne totuși fără răspuns: „Îmi pare rău că vă deranjez, dar în acest moment sunt vreo 20 de funcționari de la departamentul finanțelor publice care spun că șefii noștri vor fi reținuți… Am avut speranța că am fi putut ajunge la celebrul climat de liniște în acest weekend. Puteți cere serviciilor dumneavoastră să ne sfătuiască?”

Care a fost motivația lui Emmanuel Macron să se implice cu atâta energie în favoarea unei multinaționale americane cu o reputație atât de problematică? În primul rând este vorba de o convergență a viziunilor politice în favoarea dereglementării rapide. Dar și o anumită fascinație pentru Travis Kalanick. În persoana extrem de controversată a acestuia și în activitatea multinaționalei sale strălucitoare, viitorul președinte a văzut, din câte se pare, un soi de dublură. În ajunul primei lor întâlniri, o angajată Uber a povestit o discuție cu cabinetul ministrului: „Macron este foarte interesat de povestea lui Travis, o oglindă a lui, mai puțin de 40 de ani și un succes impresionant”.

Solicitată să ofere un răspuns, Administrația Prezidențială afirmă că acțiunea fostului ministru al Economiei s-a încadrat în funcțiile tradiționale conferite unui ministru care, „în mod natural a trebuit să aibă diverse schimburi cu nenumărate companii implicate în schimbarea profundă a serviciilor din perioada menționată. Acțiunile ministrului au vizat facilitarea acestor transformări prin dezlegarea anumitor bariere administrative sau legislative”.

Întrebarea este dacă bunele relații au continuat și după plecarea lui Emmanuel Macron de la Bercy și instalarea la Elysée. Potrivit registrului Înaltei Autorități pentru transparența vieții publice, reprezentanții Uber s-au întâlnit cu colaboratorii președintelui Macron de 8 ori între 2017 și 2022. În 2018, Dara Khosrowshahi, locțiitorul frecvent al lui Travis Kalanick, a fost unul dintre oaspeții distinși ai Summit-ului Tech for Good, organizat la dorința Președintelui Macron. De data aceasta, chiar a fost vorba de o veritabilă ședință publică, cu și mai mare pompă.

Sursă: lemonde.fr

Traducere: Virgil Nicolae

Sursă foto: lesgiletsjaunesdeforcalquier.fr

PARTENERI MEDIA
Loading RSS Feed
Loading RSS Feed