Respinse în prealabil de Ucraina și aliații săi occidentali, consultările ce au început vineri – și organizate în condiții tulburi – ar trebui să permită Kremlinului apărarea acestor teritorii ca și cum ele ar aparține Rusiei.
Agențiile de presă ruse au informat vineri, 23 septembrie, că „referendumurile” de anexare au început în zonele Ucrainei controlate în întregime sau parțial de Moscova,. Alegeri „fictive” pentru cancelarul german, Olaf Scholz, „simulacru”, potrivit lui Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională la Casa Albă, „parodie” în ochii lui Emmanuel Macron. Chiar înainte de debutul consultărilor populare – organizate în patru provincii ucrainene plasate sub autoritatea ocupantului și a forțelor pro-ruse și care au ca scop oficializarea atașamentului acestora față de Rusia – ele au fost deja contestate atât de Kiev, cât și de aliații săi occidentali. Totuși, separatiștii, și odată cu ei și Kremlinul, se încăpățânează să ducă planul la bun sfârșit.
Unde și când vor avea loc „referendumurile” ?
Consultările se vor desfășura timp de cinci zile, în perioada 23-27 septembrie. Inițial, administrațiile pro-ruse vizau data de 4 noiembrie, dar contraofensiva eficientă și rapidă a Kievului în estul și sudul țării a împins autoritățile locale să organizeze mai repede alegerile.
Aceste consultări sunt planificate în provinciile Donețk și Lugansk, care formează bazinul Donbass, la capătul de est al Ucrainei, precum și în cele din Herson și Zaporizjia, din sud. Dacă Donbasul se află sub autoritate pro-rusă din 2014, nu este cazul regiunilor Zaporizjia și Herson, care au fost puse sub controlul Moscovei ulterior invaziei din februarie.
În regiunile Herson și Zaporizjia, întrebarea adresată este: „Vreți să vă desprindeți de Ucraina, să creați un stat independent care să devină parte a Rusiei” ?
Niciuna dintre aceste regiuni nu pare suficient de sigură pentru a organiza consultările cu seninătate. La începutul lunii septembrie, contraatacul de la Kiev le-a permis ucrainenilor să recâștige teritorii extinse în regiunea Harkov, până la Kupiansk, la doar aproximativ douăzeci de kilometri de regiunea Lugansk. Deși mai puțin rapid, Kievul a reușit și el să avanseze spre Herson.
În ceea ce privește Donețk, bastionul separatiștilor pro-ruși, guvernatorul a anunțat joi, 22 septembrie, că o lovitură atribuită forțelor ucrainene a făcut șase morți și șase răniți într-o piață. Potrivit autorităților locale, Orașul Zaporizjia, aflat sub control ucrainean, a fost lovit de nouă rachete, ucigând cel puțin o persoană.
Autoritățile locale susținute de Moscova sunt și ținta unor atacuri atribuite rezistenței ucrainene.
Cum vor avea loc consultările ?
În timp ce luptele continuă, autoritatea electorală separatistă de la Doneţk a anunţat că „din motive de securitate” votul va fi organizat în principal din uşă în uşă timp de patru zile, secţiile de votare deschizându-se „doar în ultima zi”, adică pe 27 septembrie.
Astfel, vor fi deschise 450, respectiv 461 de secții de votare în regiunile Donețk și Lugansk, în Est. Zaporizhia va avea 394, iar regiunea de sud a Hersonului, 198.
Pe Telegram, cu doar patru zile înainte de începerea scrutinului, a fost creat marți un cont dedicat Referendumului (n. r. Referendum 2022). Puținele sale postări, despre care nimeni nu se îndoiește de rezultatul pozitiv al consultărilor, indică faptul că autoritatea locală din Donețk intenționează să favorizeze votul de acasă. Membrii comisiei electorale intenţionează să meargă fizic la alegători în primele patru zile. Procedura atipică nu pare să permită niciun control independent al operațiunilor. Autoritățile regiunii au menționat mai întâi un buletin de vot electronic, înainte de a se răzgândi.
Într-un videoclip postat pe Telegram, jurnalistul Maxime Toury, de la Russia Today, arată pregătirile dintr-o secție de votare, acolo unde sunt instalate urne și cabine de vot. Jurnalistul îl citează și pe președintele comisiei electorale, Volodymyr Vysotsky, potrivit căruia s-au format 25 de comisii electorale. Tot potrivit RT, acest oficial a precizat că la Donețk sunt așteptați observatori străini, dar presa de stat nu a precizat numărul, naționalitatea sau responsabilitățile acestora.
Este dificil de estimat numărul celor care vor lua parte la vot. Sute de mii de locuitori estul Ucrainei, adică prima linie împotriva Rusiei, au fugit deja. Potrivit Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), 6,9 milioane de ucraineni au fost strămutați în interior, mai mult de 17% din populație. O proporție comparabilă a părăsit țara. În același timp, la 20 septembrie, aproximativ 2,7 milioane de ucraineni intraseră în Rusia din februarie. Comisia Electorală Rusă a mai indicat că va înființa și în Rusia secții de votare.
Accesul la informații independente nu este nicidecum garantat. În regiunile Herson și Zaporizjia, autoritățile locale controlate de Moscova au întrerupt accesul la rețelele de televiziune ucrainene, înlocuite cu programele rusești. Potrivit agenției de presă Associated Press, aceleași autorități au început deja să distribuie pașapoartele rusești rezidenților și au introdus rubla și plăcuțele de înmatriculare rusești.
Precedentul 2014
În 2014 au fost organizate trei referendumuri în regiunile rusofone din Ucraina. În Donbas, votul urma să decidă asupra „autonomiei” față de Kiev. Rezultatul a fost în favoarea autonomiei, 89% în regiunea Donețk și 96% în Lugansk. Nu a fost posibilă verificarea independentă a acestor cifre din cauza absenței vreunei proceduri oficiale de înregistrare, a observatorilor neutri și a mass-mediei, a căror prezență a fost interzisă. În Crimeea, implicațiile au fost diferite și mult mai explicite în sensul în care referendumul a vizat „reunificarea” cu Rusia. Prin urmare, respondenții au răspuns Da în proporție de 83,1%, iar Moscova a anexat peninsula.
Într-un studiu efectuat înainte de invazie și publicat de Washington Post în aprilie, trei politologi au căutat să evalueze opiniile locuitorilor din Donbas. Rezultatele, bazate pe peste 4.000 de apeluri telefonice, au estimat că 42% dintre rezidenți doreau să rămână parte integrantă a Ucrainei, în vreme ce 31% doreau să se alăture Rusiei. Restul au fost în favoarea independenței, ori au refuzat să răspundă. Autorii studiului au atras atenția asupra posibilității ca cifrele să nu fie reale în măsura în care repondenții nu au cunoscut originea apelurilor (n. r. dacă acestea au fost efectuate la inițiativa Ucrainei sau Rusiei) și, la fel de important, nu au fost luați în considerare cei care aleseseră deja calea exilului.
Autoritățile centrale de la Kiev și comunitatea internațională au refuzat să recunoască rezultatul consultărilor din 2014. Nu numai pentru că nu au fost monitorizate de observatori independenți și au avut loc sub o puternică presiune militară, dar mai ales pentru că au fost considerate ilegale în însăși principiul lor.
Ce speră Kremlinul ?
Voturile ar trebui să demonstreze un sentiment copleșitor pro-rus, „referendumurile” ar trebui să-i permită lui Vladimir Putin să ofere o urmă de legalitate aventurii sale din Ucraina. Este un pas logic: pe 21 februarie declarase independența Donbasului, inițiativă deja denigrată de comunitatea internațională, dar care a făcut posibilă, cel puțin la nivelul discursului, izolarea acestor teritorii de Ucraina și justificarea intervenției Moscovei pentru a proteja comunitatea rusofonă. Trei zile mai târziu, trupele ruse au intrat în zonă.
În ochii Moscovei, natura războiului s-ar schimba dacă teritoriile în cauză și-ar exprima dorința de a se alătura Rusiei. Ele vor fi ulterior considerate parte a țării, iar Kremlinul va considera orice atac în aceste zone drept o amenințare la adresa integrității teritoriale a Rusiei. Vladimir Putin a avertizat că în aceste circumstanțe doctrina militară ar putea schimba dimensiunea conflictului, sugerând astfel utilizarea armelor nucleare.
Dacă propaganda ucraineană a batjocorit și a minimalizat imediat inițiativa organizării consultărilor, experții cer ca această acțiune să fie luată în serios, mai ales că este însoțită de mobilizarea a 300.000 de rezerviști ruși. Pe Twitter, Anna Colin Lebedev, specialist în lumea post-sovietică la Universitatea Paris-Nanterre, a cerut „să nu subestimăm ceea ce se întâmplă în prezent întrucât anunță o escaladare militară majoră, sub pretextul trecerii liniei roșii”.
„Orice anexare a teritoriilor aparținând unui stat de către un alt stat rezultată din amenințarea sau folosirea forței constituie o încălcare a Cartei Națiunilor Unite și a dreptului internațional”, a avertizat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres.
Sursă – Le Monde
Traducere – Virgil Nicolae
Sursă foto: dreamstime.com