Anularea următorului Consiliu de Miniștri franco-german confirmă existența diferendelor.
Focul mocnea de câteva luni, însă a izbucnit în ajunul Consiliului European de la Bruxelles, Consiliu care deja promitea a fi unul furtunos. Emmanuel Macron și Olaf Scholz au decis miercuri, 19 octombrie, să amâne următorul consiliu de miniștri franco-german, programat pentru 26 octombrie la Fontainebleau (Seine-et-Marne). Este a treia oară când a fost amânată această importantă întâlnire bilaterală, care inițial era programată să aibă loc în iulie. S-au dat asigurări că cel de la Berlin din ianuarie 2023 va avea loc, însă la Paris sunt mai puține șanse.
Pentru a salva aparențele, președintele francez și cancelarul german au programat joi o întâlnire privată la Bruxelles, înainte de a se întâlni cu omologii lor europeni. Cu toate acestea, nu ar trebui să ne lăsăm înșelați de mișcarea celor doi lideri europeni: în definitiv, Emmanuel Macron și Olaf Scholz nu au putut indica în declarațiile lor ulterioare dacă și în ce măsură neînțelegerile au putut duce la anularea unui Consiliu bilateral de Miniștri cu 24 de ore înaintea summit-uluil celor 27 țări membre.
Oficial, amânarea întâlnirii de la Fontainebleau ar fi legată în special de problemele cu agenda miniștrilor germani ai apărării și afacerilor externe. În semn de bunăvoință, Olaf Scholz s-ar fi oferit totuși să vină singur la Paris pentru a-l întâlni pe Emmanuel Macron. O sugestie pe care Palatul Elysée nu a comentat-o, preferând să se concentreze pe problemele de fond care împiedică cooperarea franco-germană. „Lucrăm în prezent la subiecte importante care țin de chestiuni de suveranitate”, a explicat președinția franceză, sugerând că discuțiile nu sunt suficient de avansate la acest stadiu pentru ca un consiliu franco-german să aibă loc pe 26 octombrie. Prin urmare, nu ar fi momentul oportun nici pentru a se face anunțuri importante.
Divergențe pe subiectul apărării și al energiei
Nici administrația germană nu a reușit să mascheze dezacordurile. „Există o serie întreagă de subiecte (…) asupra cărora nu am ajuns încă la o poziție comună”, a recunoscut miercuri, purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit. Au justificat aceste diferențe amânarea următorului Consiliu de Miniștri franco-german, ședință care se ține, din 2003, în medie o dată pe an? La Berlin, nu toată lumea este de acord. „Pe undeva, Macron a fost foarte dornic să arate progrese la sfârșitul acestei întâlniri. Pentru noi, cred că nu a fost la fel de important și că, chiar în lipsa unor anunțuri semnificative, dialogul dintre guvernele noastre ar fi putut totuși să aibă loc”, estimează, din partea germană, un cunoscător al dosarului.
Dacă vestea amânării a provocat mirare – mai ales în ajunul unui summit european –, se pare că luarea unei asemenea decizii a durat totuși câteva zile. Între Paris și Berlin tensiunile au încetat să crească în importanță pe două subiecte ce se cer discutate, mai ales de la începutul războiului din Ucraina: apărarea și energia. Tensiunile sunt cu atât mai acute cu cât echilibrul de putere în cadrul Uniunii Europene a evoluat, statele din Europa centrală, țările baltice, dar și Finlanda și Suedia contestând din ce în ce mai deschis pozițiile Franței și ale Germaniei, considerate prea permiseive față de Vladimir Putin, atât înaintea cât și după invadarea Ucrainei.
Scholz nu este pasionat de proiectele de apărare franco-germane
În materie de apărare, crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro destinat modernizării armatei germane, anunțată de Olaf Scholz la trei zile după începerea războiului din Ucraina, a fost bine primită la Paris: s-a comentat la Elysée că germanii iau în sfârșit în serios chestiunile de apărare, sperându-se că acest efort bugetar fără precedent va contribui la întărirea „suveranității europene” pe care Emmanuel Macron o cere încă din 2017.
Dar deziluzia a intervenit rapid: chiar dacă președintele francez și cancelarul german au mers împreună la Kiev în iunie – însoțiți de președintele italian al consiliului, Mario Draghi –, Parisul și-a amintit în principal că Olaf Scholz nu și-a manifestat entuziasmul pentru proiectele de apărare franco-germane, precum avionul (Scaf) și tancul viitorului. În schimb, același Scholz s-a arătat foarte interesat de proiectul unui scut antirachetă european care să asocieze paisprezece țări NATO, dar la care Franța nu dorește să participe. „Acest lucru riscă să relanseze cursa înarmării”, a spus recent un apropiat al lui Macron.
Celălalt subiect litigios între Paris și Berlin grele este energia. Problema rezidă în primul rând în dimesiunea sa nucleară. Emmanuel Macron se arată deschis a fi fanul energiei nucleare, considerând că dezvoltarea sa, alături de cea a energiilor regenerabile, este soluția pentru a produce mai multă energie electrică fără carbon, reducând în același timp dependența Europei de gazul rusesc. Pe de altă parte, energia atomică nu pare a fi o soluție pe termen lung pentru Berlin. Chiar dacă Olaf Scholz a decis luni să prelungească funcționarea ultimelor trei centrale nucleare din țară până în aprilie 2023 – mai ales că urmau să se închidă la sfârșitul acestui an –, amânarea nu înseamnă că Germania renunță la politica închiderii energiei nucleare, măsură asumată în 2001 și apoi confirmată după dezastrul de la Fukushima, zece ani mai târziu.
Alte puncte problematice
Pe frontul energetic, Parisul și Berlinul sunt în contradicție cu privire la proiectul gazoductului MidCat, care ar trebui să lege Catalonia spaniolă și Occitania franceză. Evocat încă de la începutul anilor 2000, proiectul nu interesează Franța, spre deosebire de Germania care, de la invazia Ucrainei, caută cu orice preț noi modalități de aprovizionare cu gaze pentru a nu mai depinde de Rusia. Zilele acestea, Berlinul nu pierde ocazia de a-și întreține relațiile cu Madridul, unul dintre semnele bunelor sale intenții fiind primirea pe 30 august a lui Pedro Sanchez, șeful guvernului spaniol, ca invitat de onoare al lui Olaf Scholz la Castelul Meseberg, lângă Berlin.
Există și alte puncte divergente, mai puțin importante. La Berlin, Parisul este criticat pentru lipsa voinței politice în ceea ce privește aderarea la UE a țărilor din Balcanii de Vest, subiect drag Germaniei. În același timp, Germania subliniază că a susținut proiectul Comunitatea Politică Europeană, lansat în mai de Emmanuel Macron și a cărui primă întâlnire a avut loc la Praga pe 6 octombrie, în prezența a 44 de lideri de pe continent.
Reamintim că Emmanuel Macron a fost iritat că nu a fost informat despre condițiile scutului tarifar german de 200 de miliarde de euro, anunțat la sfârșitul lunii septembrie, ca răspuns la creșterea prețurilor la energie și spre marea surpriză a capitalelor europene, care ar fi dorit o poziție solidară în amortizarea șocului bugetar, șoc pe care niciun stat nu are capacitatea să îl absoarbă singur. De asemenea, la summitul de joi de la Bruxelles, Parisul a planificat izolarea Berlinului pentru a veni cu propunerea plafonării prețurilor la gaze și electricitate. Încă un simptom al răcirii relațiilor franco-germane.
Traducere – Virgil Nicolae
Sursă foto – lemonde.fr
