Conform Reuters, un tribunal federal din Texas a solicitat administrației SUA să publice datele de aprobare pentru vaccinul Pfizer, în termen de opt luni. Astfel, instanța americană a respins intenția FDA de a tergiversa secretizarea, timp de 76 de ani.
Și in Germania și Europa s-a lansat o dispută cu privire la transparența procesului de aprobare pentru vaccinurile anti-Covid. Comisia UE refuză să informeze în mod transparent și public, cu privire la negocierile prin mesagerie scurtă dintre președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și șeful Pfizer.
Proces pentru transparență
O inițiativă a medicilor și oamenilor de știință a dat în judecată FDA, pentru a accelera desecretizarea tuturor documentelor pentru aprobarea vaccinului BioNTech / Pfizer. FDA solicitase unui judecător federal să dea răgaz până în 2076, pentru a face publice documentele.
Un judecător federal din Texas a ordonat, joi, Food and Drug Administration (FDA) să publice datele pe care s-a bazat, pentru a aproba vaccinul Pfizer împotriva COVID-19, dupa cum a relatat vineri, agenția de presă Reuters.
La începutul procesului de aprobare, care, ca și cel din UE, ar fi ocolit reglementările normale, FDA a promis „transparență deplină, dialog și eficiență”. Potrivit avocatului părții reclamante, cele 329.000 de pagini de documente au fost examinate cu atenție de Agenția americană pentru medicamente, în termen de 108 zile de la procesul de aprobare.
„În timp ce FDA poate revizui în detaliu aceste documente în 108 zile, acum ea are nevoie de 20.000 de zile pentru a pune aceste documente la dispoziția publicului”, se scrie în argumentare. Aceasta înseamnă că FDA cere, efectiv, o perioadă de confidențialitate pentru jumătate din documente, care o depășește pe cea a oricărui document guvernamental extrem de secret.
Calendarul pentru publicarea datelor, cerut de instanță, ar trebui să conducă la divulgarea tuturor informațiilor, în termen de aproximativ opt luni. Prin urmare, ordinul judecătoresc decide un termen cu 75 de ani și patru luni mai devreme, decât a declarat FDA că ar fi nevoie pentru a răspunde solicitării reclamantei, reprezentate printr-un grup de medici și oameni de știință. Ei au solicitat aproximativ 450.000 de pagini de material despre vaccin.
„Instanța a ajuns la concluzia că această solicitare FOIA reprezintă o preocupare majoră a publicului”, a decis in 6 ianuarie judecătorul districtual american, Mark Pittman, din Fort Worth, Texas. Pittman FOIA Order.pdf (thomsonreuters.com) „Nu există o problemă mai importantă la Food and Drug Administration, în acest moment… decât pandemia, vaccinul Pfizer, vaccinarea tuturor americanilor. Agenția trebuie să se asigure că publicul american poate însuși vedea, că aprobarea în numele Statelor Unite nu a fost emisă prematur”.
FOIA (Freedom of Information Act) este baza legală care reglementează publicarea datelor de către agențiile federale americane și a răspunsurilor la întrebările cetățenilor.
Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla
În ceea ce privește obligația de a publica informații, SUA sunt cu mult înaintea Germaniei și a UE. Legea americană privind libertatea de informare transformă cel mai secret document într-unul public, în 25 de ani, pierzând un nivel de secretizare la fiecare cinci ani. Așa se face că, astăzi, documentele CIA din timpul Războiului Rece pot fi vizualizate pe internet.
Spre deosebire de SUA, până acum în Uniunea Europeană nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește transparența procedurilor de aprobare și achiziție pentru vaccinurile anti-Covid.
În ceea ce privește solicitările de a face public cursul negocierilor, Comisia Europeană a precizat că nu se află în posesia corespondenței dintre președinta Comisiei, Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla. SMS-urile și alte mesaje scurte sunt „prin natura lor, de scurtă durată și, în principiu, nu conțin informații importante despre politicile, activitățile sau deciziile Comisiei”.
Întrebarea dacă mesajele lui von der Leyen către Bourla au fost șterse, mai există nearhivate sau dacă despre ele are cunoștință Comisia, au fost lăsate de purtătoarea de cuvânt fără răspuns. Cu toate acestea, ea a confirmat că mesajele scurte nu sunt înregistrate, în general, în sistemul Ares (programul intern de arhivare al UE). În orice caz, în prezent „nu există posibilități tehnice de înregistrare a mesajelor scurte”, a precizat aceasta în luna noiembrie a anului trecut.
Sursă foto: POLITICO
