Cercetările recente despre implicarea generației Z în lumea muncii evidențiază un teren nesigur pentru acești tineri.
În esență, generația Z, constituită din persoane născute între sfârșitul anilor ’90 și 2012, este profund înțelegătoare a problemelor sociale, schimbărilor climatice, amenințărilor economice și militare, este antreprenorială și politic mai informată decât generațiile anterioare care terminau studiile la sfârșitul anilor 2000.
Totuși, preocupările acestor tineri se concentrează pe un nivel de trai care scade, costurile în creștere ale vieții și instabilitatea economică, factori care influențează semnificativ deciziile lor personale și profesionale.
Ziare.com a examinat cele mai recente date privind comportamentul social și profesional al tinerilor din generația Z, scoțând în evidență modul în care mediul economic și politic, atât intern cât și extern, îi duce pe acești tineri într-o zonă de instabilitate în ceea ce privește viitorul lor profesional și financiar.
Deloitte România a publicat recent datele cu referire la România dintr-un studiu global despre costul vieții și evoluția economiei în legătură cu tinerii.
Problemele economice emergente ale țării și cheltuielile asociate cu traiul cotidian cauzează îngrijorare în rândul tinerilor din generația Z și îi face să-și amâne sau anuleze planurile de a-și achiziționa o casă sau de a-și întemeia o familie.
În cadrul studiului Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2023, realizat în 44 de țări, inclusiv România, principalele preocupări ale tinerilor din generația Z românească sunt costul tot mai mare al vieții de zi cu zi și evoluția economiei.
Acesta arată că 60% dintre tinerii din România își amână sau anulează planurile de viață personală, iar peste 48% întârzie să își întemeieze o familie.
La nivel global, costul traiului rămâne principala preocupare a generațiilor tinere, urmată de schimbările climatice și rata șomajului.
Un procent de 38% dintre tineri declară că trăiesc de la un salariu la altul și se tem că nu își vor putea acoperi cheltuielile lunare, așa că se orientează către un al doilea loc de muncă, fie part-time, fie full-time.
Tinerii români se confruntă cu un nivel crescut de stres sau anxietate majoritatea timpului, mai ales în cazul generației Z, comparativ cu cei care au depășit vârsta de 27 de ani.
Atunci când evaluează un potențial angajator, aceștia iau în considerare politicile și inițiativele legate de sănătatea mintală.
Conform unui studiu realizat de Colliers, pe fondul creșterii prețurilor din piața imobiliară și al creșterii dobânzilor, tinerii din generația Z cu studii superioare ar putea opta mai mult pentru chirie în perioada următoare.
Studiul Deloitte a evidențiat că în România, tinerii par să aibă un nivel scăzut de ocupare, însă arată un interes crescut pentru completarea veniturilor.
Mai mult de jumătate dintre tineri evită să ceară o creștere salarială sau o promovare la locul de muncă și nu se implică puternic în perspectiva de a schimba jobul, dacă acesta nu îi satisface.
Sursă foto: istockphoto.com
