Eurostat: Dobânzile medii pe termen lung pentru România au explodat în luna mai


Dobânzile medii la care se împrumută statul român pe termen lung au înregistrat în mai o creștere accelerată, de peste 1,2 puncte procentuale față de aprilie, la 7,84% pe an, cel mai ridicat nivel din Europa, reiese din datele Eurostat.

Tendința de creștere a fost una generalizată la nivel european. Dobânzile medii ale obligațiunilor pe zece ani au crescut cu 0,4 puncte procentuale în UE, la 2,3% pe an. Creșteri ceva mai accentuate s-au înregistrat în Europa Centrală și de Est.

Dincolo de evoluția din România, randamentele titlurilor de stat au urcat semnificativ și în Ungaria, la 7,2% pe an (în creștere cu 0,6 pp), Polonia – 6,6% (în creștere cu 0,7 pp) și Cehia – 4,6% (în creștere cu 0,6 pp).

În tabelul de mai jos, cu roșu, evoluția dobânzilor României:

Și statele din sudul Europei s-au confruntat cu o creștere semnificativă a costurilor de finanțare, peste media europeană. Randamentele obligațiunilor italiene au crescu cu peste jumătate de punct procentual, la circa 3% pe an, iar cele ale obligațiunilor grecești cu 0,65 pp, la 3,5% pe an.

Avansul inflației a forțat băncile centrale din Europa, dar și de peste ocean să anunțe sfârșitul erei ”banilor ieftini”, respectiv majorarea dobânzilor-cheie cu scopul de a tempera consumul.

Regiunea, afectată mai puternic de creșterea prețurilor decât statele din vest-europene, a operat ajustări însemnat de dobânzi pentru a ține în frâu inflația. România a rămas în urmă din acest punct de vedere, Banca Națională a României (BNR) argumentând că inflația este alimentată de evoluții externe, iar excesul de cerere, cel asupra căruia acționează creșterile de dobânzi, este unul redus la nivel local.

Inflația din România a urcat la 14,5% în mai, însă dobânda-cheie de politică monetară continuă să fie cea mai redusă din regiune, de 3,75% pe an. În Ungaria aceasta este de 5,9%, în Cehia de 5,75, iar în Polonia de 6%.

Nivelul randamentelor la care se împrumută România este important deoarece dobânzile sunt plătite din bugetul public și au ajuns să cântărească tot mai mult în calculul deficitului bugetar. Doar în primele patru luni din acest an au ”cântărit” 0,7% din PIB.

Cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la 9,44 miliarde de lei în perioada ianuarie-aprilie 2022. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,12 miliarde de lei ”ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, explică ministerul.

 

 

 

Sursă foto: istockphoto.com/