„Ne așteptăm ca BNR să majoreze dobânda de politică cheie cu 100 pb la 4,00% la ședința Consiliului din 10 mai. Rata facilității de credit, care ar trebui să rămână instrumentul de politică operațional relevant în cadrul unei politici stricte de gestionare a lichidității, ar trebui să atingă 5,00%. Vedem rata terminală la 5,50% pentru rata cheie și 6,50% pentru facilitatea de credit până la sfârșitul acestui an”, spune Ciprian Dascălu, economist şef al BCR.
Economistul aduce în sprijinul opiniei sale faptul că Polonia şi Cehia au crescut recent mult mai puternic dobânda de politică monetară, iar următoarea şedinţă a BNR va avea loc pe 6 iulkie, în condiţiile în care băncile centrale din cele două ţări vor mai avea sedinţe în acest interval. Între timp, alte bănci centrale din ECE au ședințe la care se așteaptă să se majoreze în continuare dobânzile.
„Banca Naţională a României (BNR) va anunţa cea mai recentă decizie privind rata de politică monetară pe 10 mai. Estimăm o creștere cu 100 de puncte de bază până la 4,00%, care va fi în continuare cea mai mică rată cheie din regiunea CEE4. În alegerea creștere versus inflație, BNR pare să se încline în continuare spre prima”, spune şi Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank.
La ședința din 10 mai, BNR va aproba cel mai recent Raport asupra inflației, care ar trebui să vadă previziunile de inflație revizuite mai sus pentru inflația generală și brusc mai mari pentru inflația de bază. ING Bank estimează inflația medie în 2022 la 10,7%, iar pe cea de la sfârșitul anului la 9,9%. „Pentru 2023, ne menținem prognoza sub consens de o inflație medie de 6,1%, deoarece contextul extern ar putea deveni mai util, având în vedere riscurile de recesiune care se profilează în zona euro”, arată Valentin Tătaru.
Ciprian Dascălu vede „inflația la 11,5% la sfârșitul anului, după ce a atins un vârf în jurul valorii de 12,0% în iunie, inflația de bază convergând la nivelul maxim până la sfârșitul anului. Este probabil că inflația va fi lipicioasă și vedem atât IPC de bază, cât și IPC general în jurul valorii de 7% până la sfârșitul lui 2023 și scăzând chiar în intervalul țintă al BNR spre sfârșitul anului 2024”.
Pe plan local, imediat după începutul conflictului din Ucraina, ING Bank şi-a revizuit creșterea PIB-ului în 2022 la 2,3% și a semnalat riscuri de scădere suplimentare. Datele disponibile pentru primul trimestru indică o cvasi-stagnare din punct de vedere al creșterii, ceea ce este în concordanță cu așteptările noastre. „PIB-ul din primul trimestru va fi publicat pe 17 mai și ne așteptăm la o expansiune trimestrială de 0,2%. În general, riscurile de creștere sunt totuși înclinate în jos”, spune Valentin Tătaru în buletinul său de analiză.
Din punct de vedere valutar, ING Bank îşi menține punctul de vedere pentru un curs stabil EUR/RON aproape de 4,95. După cum era de anticipat, contextul de lichiditate oferă o mână de ajutor. Lichiditatea a ajuns la aproximativ 10 miliarde de lei în martie. Valentin Tătaru atrage aternţia că există o probabilitate relativ mică, dar deloc neglijabilă (să zicem 15%) ca BNR să extindă coridorul simetric în jurul ratei cheie de la 100 la 125 de puncte de bază, ceea ce ar putea susține o eventuală majorare mai mică a ratei cheie.
Sursă foto: istockphoto.com