Rezultatele surprinzătoare ale alegerilor prezidențiale din România au atras atenția Europei și au stârnit un val de controverse legate de rolul platformelor digitale în influențarea opiniei publice. Călin Georgescu, un candidat ultranaționalist și pro-rus, a obținut un șocant 22,94% din voturi, în timp ce următoarea clasată, Elena Lasconi, a înregistrat 19,18%. Campania lui Georgescu, deși fără sprijinul vreunui partid major, a fost propulsată de o prezență masivă pe TikTok, platforma chinezească fiind acuzată de facilitarea unor tactici opace de influență electorală.
O campanie alimentată de TikTok
Conform unui articol publicat de POLITICO, succesul neașteptat al lui Călin Georgescu poate fi atribuit în mare parte unei strategii agresive desfășurate pe TikTok, incluzând utilizarea intensă a conturilor false. Aceasta ridică semne de întrebare privind rolul platformei în promovarea radicalizării și dezinformării.
Valérie Hayer, șefa grupului Renew Europe din Parlamentul European, a cerut convocarea directorului general al TikTok pentru a răspunde întrebărilor legate de implicarea platformei în alegeri și de respectarea regulamentului european pentru conținut online (Digital Services Act – DSA). „România este un semnal de alarmă: radicalizarea și dezinformarea se pot întâmpla peste tot în Europa, cu consecințe dăunătoare,” a avertizat Hayer, o apropiată a președintelui francez Emmanuel Macron.
Campania digitală: inovație sau manipulare?
Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet din România, susține că mii de conturi false au fost utilizate pentru a amplifica mesajele lui Georgescu pe TikTok, încălcând principiile transparenței digitale. Platforma este acuzată că nu a monitorizat corespunzător conținutul electoral și că a permis, indirect, manipularea opiniei publice.
Deși publicitatea politică plătită este interzisă pe TikTok, Keith Kiely, coordonator al Observatorului bulgaro-român pentru media digitale, afirmă că această regulă a fost „în mare parte ineficientă”. TikTok ar fi avut o influență semnificativă în alegerile din România, în ciuda măsurilor declarate pentru combaterea dezinformării.
Reacții politice și implicarea UE
Premierul Marcel Ciolacu a cerut o investigație asupra finanțării campaniei lui Călin Georgescu. „Sursa de finanțare trebuie urmărită, follow the money,” a declarat Ciolacu, sugerând că mecanismele utilizate pe TikTok ar putea fi parte dintr-un sistem care ridică suspiciuni de legalitate.
În lipsa unor dovezi concrete care să indice implicarea Rusiei sau a altor actori statali, atenția se concentrează asupra responsabilității TikTok în contextul regulamentului DSA. Acesta obligă platformele digitale să prevină dezinformarea și să asigure transparența procesului electoral. Criticile actuale vin pe fondul unei relații tensionate între TikTok și Uniunea Europeană, platforma fiind anterior acuzată de promovarea dependenței digitale și de lipsa măsurilor eficiente împotriva conținutului dăunător.
TikTok se apără
Într-o declarație oficială, purtătorul de cuvânt al TikTok, Paolo Ganino, a respins acuzațiile, catalogându-le drept „speculative și înșelătoare”. Ganino a subliniat că platforma a încheiat parteneriate cu ONG-uri locale pentru a sprijini alfabetizarea digitală și a furnizat informații electorale fiabile prin intermediul unui centru electoral în cadrul aplicației.
Totuși, criticii rămân sceptici. „TikTok trebuie să fie responsabil pentru valul de conturi false și pentru lipsa de verificare a conținutului electoral,” a adăugat Bogdan Manolea.
România, un precedent pentru Europa?
Alegerile din România devin un caz de studiu privind influența tehnologiei asupra democrației. TikTok, deținut de compania chinezească ByteDance, continuă să fie ținta unor critici din partea liderilor europeni, precum Emmanuel Macron, care a descris platforma drept „o cauză a unei dependențe reale.”
Victoria lui Călin Georgescu ridică întrebări cu privire la viitorul politic al României, membră UE și NATO, și la riscurile utilizării rețelelor sociale ca instrument de propagare a ideologiilor extremiste. Pe măsură ce Uniunea Europeană își intensifică reglementările în spațiul digital, România oferă un exemplu al provocărilor pe care le ridică platformele digitale în epoca modernă.
Concluzie
Într-o lume în care alegerile se joacă tot mai mult pe terenul digital, cazul României demonstrează urgența unor măsuri ferme pentru a asigura transparența și integritatea procesului electoral. În timp ce TikTok rămâne în centrul atenției, responsabilitatea se extinde și asupra autorităților naționale și europene, care trebuie să găsească un echilibru între inovația digitală și protejarea valorilor democratice.
Sursă foto – pixabay.com
