În perioada 2020 – 2022, dominată de crize succesive, România a înregistrat o rată medie anuală de creștere a prețurilor la locuințe de 5,4%, fiind a șaptea cea mai mică din Uniunea Europeană, conform unei analize Alpha Bank. Creșterea a fost mai accentuată la locuințele noi (5,6%) comparativ cu cele existente (5%).
Dintre toate țările UE, România s-a clasat pe locul zece în ceea ce privește ritmul de creștere a prețurilor la locuințe noi și pe locul șase pentru locuințele existente. În această perioadă, țara noastră a fost una dintre puținele unde prețurile la locuințe noi au crescut mai repede decât la cele existente. De asemenea, creșterea prețurilor la locuințe a fost mai lentă decât cea a prețurilor de consum.
Comparativ cu țările din regiune, România a avut o dinamică moderată a prețurilor imobiliare, cu un ritm mediu anual de creștere în perioada 2020-2022 de 14,9% în Cehia, 14,2% în Ungaria și 10,5% în Polonia.
Cu toate acestea, majorarea ratelor de dobândă a generat o scădere moderată a prețurilor imobiliare în primul trimestru al anului 2023 comparativ cu perioada 2020 – 2022. În România, ritmul anual de creștere a prețurilor imobiliare a scăzut cu 15% (la 4,6%), în timp ce în Cehia a scăzut cu 93% (la 1%), în Polonia cu 45% (la 5,8%) și în Ungaria cu 39% (la 8,6%).
În cazul României, încetinirea ritmului de creștere a fost rezultatul scăderii ritmului de creștere a prețurilor la locuințele existente (la 1,5% de la 5%). În schimb, prețurile la locuințele noi au cunoscut o accelerare, ritmul anual de creștere dublându-se în primul trimestru al anului 2023 față de perioada 2020 – 2022 (la 10,9% de la 5,6%).
Această accelerare indică o cerere puternică pentru astfel de proprietăți și capacitatea constructorilor de a reflecta o mare parte din creșterea costurilor în prețul final. În țările vecine, ritmul anual al prețurilor pentru ambele tipuri de locuințe a înregistrat o scădere.
Pentru perioada următoare, chiar dacă dobânzile vor rămâne ridicate, impactul negativ asupra prețurilor la locuințe va fi temperat de reducerea inflației și de revigorarea puterii de cumpărare a populației. În România, preferința pentru locuințele noi va contribui la menținerea creșterii prețurilor acestora.
Însă, odată cu scăderea inflației și revigorarea puterii de cumpărare a populației, această creștere va fi atenuată de amplificarea eforturilor de renovare a locuințelor existente, care vor deveni astfel mai atractive și mai scumpe. Așadar, este posibil să asistăm la o diminuare a diferenței dintre creșterea prețurilor la locuințele noi și la cele existente.
Sursă foto: istockphoto.com
