Nu avem soluții magice – să fie și dobânda-cheie mică, să fim toți plini de bani și totuși să cumpărăm destule, iar prețurile să nu crească, spune Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României. El a explicat, joi seara, la Digi24, că inflația îi afectează pe toți românii, pe când creșterea dobânzilor la bănci doar pe o parte dintre ei. Inflația ar urma să mai scadă spre sfârșitul anului și simțitor în cursul anului viitor, revenind la un nivel acceptabil abia în 2024. Însă toate aceste prognoze ale BNR ar putea fi date peste cap de alte evoluții dramatice ale războiului din Ucraina, cum ar fi, de pildă, oprirea livrărilor de gaze rusești către Europa sau o reducere a consumului în UE, fie ea și voluntară.
În fața unui asemenea viitor imprevizibil, soluția pe care o vede BNR este cumpătarea. Economiștii băncii centrale îi îndeamnă pe români să facă economii și să le depună în bănci.
Inflația îi afectează pe toți românii, creșterea dobânzii doar pe unii
„Cumpătarea este un comportament normal, ținând cont de vremurile foarte incerte în care trăim. Noi, la BNR, facem foarte multe analize, ne uităm foarte mult inclusiv la comportamentul consumatorilor, însă adevărul este că ne uităm mai mult la datele macroeconomice, la ce vedem în economie, la creșterea economică, la toate aceste aspecte și luăm decizii pe cale de consecință. Și trebuie să spun că avem empatie, înțelegem, căutăm o abordare echilibrată, însă dacă creșterea ratelor dobânzilor îi afectează pe cei îndatorați, inflația îi afectează pe toți, pe toți românii, 18 milioane de români”, a explicat Cristian Popa, membru în CA al BNR.
Întrebat dacă dobânzile vor mai crește în continuare, oficialul BNR a spus că „este o discuție lungă și complicată”.
„Noi ne facem continuu calculele. Rata dobânzii este în principalul nostru instrument (de combatere a inflației – n.r.). Mai avem și altele, puțin mai tehnice, dar acesta este principalul instrument. Vedem o plafonare. Acest trimestru pare că este trimestrul în care atingem maximul inflației, urmând ca după aceste 3 luni să vedem începutul unui proces dezinflaționist, deci o reducere graduală a ratei inflației. Asta nu înseamnă că prețurile nu vor crește, ci vor crește cu mai puțin, la o rată mai redusă. În funcție de aceste date, dar nu numai, economice, macroeconomice și toate cele, noi luăm aceste decizii. Aș spune că este ca antibioticul pe care îl dai bolii: trebuie să îl dai atunci când ești răcit, nu-l dai în decembrie, îl dai acum. Ca o apreciere personală, aș crede că am depășit partea cea mai dificilă a acestui trend de creștere a dobânzilor, însă s-ar putea să se nu fi terminat, s-ar putea să mai fie nevoie de câteva doze, poate mai mici decât ce ați văzut până acum. Suntem dependenți de datele macroeconomice. Ajută că vedem inflația în temperare”, a explicat Cristian Popa.
El a ară care ar fi evoluția inflației, potrivit prognozelor actuale ale BNR.
„Vedem rata inflației la finalul acestui an la 13,9%, la finalul anului următor 7,5% și în 2024 în jurul cifrei de 2%, în jurul țintei noastre, a Băncii Centrale. Rata inflației ar trebui să se plafoneze în următoarele luni și să înceapă să scadă, urmând ca undeva în doi ani să ajungă la ținta noastră de 2,5 la sută, asta înseamnă că undeva, peste doi ani, nivelul generalizat ar prețurilor ar trebui să nu mai crească cu 15, ci cu 2 și ceva la sută”, a indicat Cristian Popa.
Pe de altă parte, el spune că aceste prognoze nu sunt bătute în cuie, pentru că „sunt foarte multe incertitudini” generate de războiul din Ucraina.
„Șocul vine în general din produsele energetice, acum și din produsele agroalimentare. Nu știm cum va arăta războiul, nu știm dacă se vor opri gazele către Europa. Dacă se opresc gazele de către Europa, atunci, desigur, avem o problemă complicată. Ar fi un șoc, un nou șoc inflaționist și recesionist”, spune Cristian Popa, membru în CA al BNR.
El a explicat că actuala prognoză a băncii centrale naționale pleacă de la premisa că schema în vigoare de compensare a prețurilor la energie va continua până în martie anul viitor și atunci se oprește. În contextul discuțiilor din coaliție de modificare a acestei strategii, oficialul se declară îngrijorat de costurile pe care le-a generat pentru stat.
„Uitându-ne la cifre – și vorbesc nume personal, nu numele băncii – vehiculându-se cifre între 10 și 40 de miliarde de lei pentru costul acestei scheme, nu pot să vă ascund că sunt îngrijorat. 40 de miliarde de lei înseamnă 8 miliarde de euro, înseamnă undeva la 3 la sută din PIB, bani pe care nu doar că trebuie să îi plătească Guvernul, dar trebuie să-i și aibă, să-i împrumute de undeva. Suntem deja pe deficit. Sunt cifre foarte mari într-un context în care banii sunt mai scumpi și sunt mai rari și trebuie să găsim acești bani pentru a finanța acest deficit. Deci, eu, personal, ca economist, mă gândesc și la acest aspect, la costurile acestea, care sunt semnificative și care pare că încă nu le vedem în cifrele de buget sau le vedem doar parțial”, a arătat Cristian Popa.
El spune că soluțiile sunt peste tot de aceeași natură. „Nu avem soluții magice – să fie și dobânda mică, să fim toți plini de bani și totuși să cumpărăm destule, prețurile să nu crească. Cantitatea de bunuri oferită în general de companii, de partea de ofertă este destul de fixă și stabilă. Trebuie să producem mai mult pentru a avea mai mult. Bani mai mulți înseamnă că vor urmări aceeași cantitate de bunuri, deci prețurile vor crește. De aceea aceste măsuri de de întărire a politicii monetare peste tot în lume, cu toții au aceeași problemă, în diverse măsuri. Ba chiar în Ungaria, inflația e de 20 la sută, deși ei se știu cu prețurile reglementate de dinainte de criză”, a arătat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație la BNR.
