Introducerea la veniturile din alte surse decât salariile a două noi plafoane pentru achitarea de contribuții, de 6 și 24 salarii minime pe economie, pe lângă cel actual de 12 salarii, creșterea TVA pentru băuturile cu zahăr mult, inclusiv cele carbogazoase, de la 9% la 19%, o posibilă eliminare a impozitului specific plătit de HoReCa, reducerea în etape a plafonului pentru microîntreprinderi, de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, după care la 300.000 de euro, iar ulterior la 100.000 de euro, eliminarea posibilității de a avea microîntreprinderi fără salariați, reducerea facilităților din construcții și agricultură/alimentar, prin diminuarea plafonului maxim de salariu scutit de la 30.000 de lei la 15.000 de lei, la care se vor adăuga etapizat contribuții la CASS, sume mai mari de plată pentru activități independente și profesii liberale, diminuarea plafonului maxim al normei de venit pentru persoanele cu activități independente, precum și creșterea substanțială a impozitului pe locuință sunt măsurile aflate în discuția liderilor coaliției, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, spune că România are nevoie de o perspectivă, astfel încât deficitul și datoria publică să nu copleșească finanțele țării. „Cheltuim 85% din veniturile fiscale pe pensii și salarii, dar acest lucru vine din faptul că noi colectăm foarte puțin”, subliniază profesorul de economie.
Mai multe măsuri sunt luate în calcul de Guvern, unele urmând să intre în vigoare de la 1 iulie, altele de la 1 ianuarie 2023, iar altele gradual până în 2028.
Care sunt măsurile:
- Creșterea accizelor la țigări de la 1 iulie. Calendarul privind accizele agreat cu Uniunea Europeană a expirat, astfel că este nevoie de unul nou. Acestea ar urma să crească cu 5,5% pentru țigări, cu 12,3% pentru lichidul cu nicotină și cu 35,6% pentru tutun încălzit.
- Pragul pentru microîntreprinderi ar urma să scadă de la un milion de euro în acest an la 500.000 de euro în 2023, urmată de o diminuare la 300.000 de euro în 2024 și 100.000 de euro în 2025. Firmele care vor avea afaceri peste aceste praguri vor plăti impozit pe profit de 16% față de 1% sau 3%. De asemenea, dispare posibilitatea de a avea microfirmă fără angajați care să plătească 3% impozit pe venit.
- Împozitarea clădirilor se va face la valoarea de piață a imobilelor, conform grilei notarilor. În București, acest lucru înseamnă creșterea impozitului pe locuință cu aproximativ 60%, același lucru urmând să se întâmple și în celelalte orașe cu prețuri mari. Taxele trebuie aprobate de autoritățile locale.
- Apare „taxa pe zahăr”. Aceasta nu este o taxă nouă în sine, ci se majorează TVA de la 9% la cota standard de 19% pentru băuturile cu zahăr mult.
- Eliminarea treptată a facilităților pentru constructori, industria alimentară și agricultură. În acest moment, constructorii sunt scutiți de impozitul pe venit de 10%, contribuțiile de sănătate de 10% și contribuția la Pilonul II de pensii de 3,75%. Recent, Guvernul a acordat aceleași facilități și în agricultură și industria alimentară. Planul autorităților este de a scădea plafonul salariilor scutite de la 30.000 de lei la 15.000 de lei, iar din anul 2025 vor începe să fie reintroduse contribuțiile, cu praguri intermediare. Facilitățile sunt prevăzute să expire în 2028.
- Impozitul specific din turism ar putea fi eliminat. Nu există o decizie a coaliției, conform sursei citate, din cauza pierderilor suferite de companii în pandemie.
- Scutirea de impozit pentru vânzările de imobiliare de până în 450.000 de lei va fi regândită. Aceasta ar urma să fie acordată doar pentru o singură vânzare, pentru a elimina dezvoltatorii care vând „pe persoană fizică”.
- Taxe mai mari pentru profesiile liberale, activități independente și veniturile din alte surse. Acestea sunt taxate cu 10% ca impozit pe venit și contribuții de 10%, dacă venitul anual depășește 12 salarii minime brute. Guvernul vrea să introducă un prag de 6 salarii brute, sub care nu vor fi achitate contribuții. Cei cu venituri anuale între 6 și 12 salarii brute vor achita contribuții calculate la nivelul a 6 salarii, iar cei între 12 și 24 de salarii minime brute vor plăti la nivelul a 12 salarii minime. Cei cu venituri peste 24 de salarii minime vor fi taxați la nivelul a 24 de salarii. De asemenea, norma de venit scade de la 100.000 de euro la 25.000 de euro. Acest lucru înseamnă taxe mai mari colectate de stat de la persoanele fizice autorizate (PFA).
Pe lângă aceste măsuri există păreri divergente în coaliția de guvernare în privința altor două taxe:
- Impozitul progresiv este susținut de PSD, dar contestat puternic de către PNL. Premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu susține eliminarea cotei unice, în vreme ce liderul PSD Marcel Ciolacu a argumentat că state ca SUA, Germania, Olanda, Spania au acest implementat acest sistem, în vreme ce România are venituri de 27% din Produsul Intern Brut (PIB) și cheltuieli de 40%.
- Taxa de solidaritate de 1% pentru companiile cu venituri peste 100 de milioane de euro. PSD susține introducerea acesteia, dar președintele Klaus Iohannis s-a exprimat marți împotrivă. Taxa de solidaritate a mai fost discutată și în iarnă, dar s-a renunțat la ea la acel moment.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, spune că regimul fiscal din România nu este echitabil, din cauză că unii plătesc și alții nu. Acesta arată că prin eliminarea facilităților fiscale existente, România poate colecta mai mulți bani la buget, în vreme ce alt focus ar trebui să fie pe reducerea evaziunii și digitalizarea Fiscului.
Sursă foto: Guvernul României | Facebook
