Autor – Denisa A.
Comisia Europeană a publicat la 1 iunie 2022 noul raport de convergență care analizează gradul de pregătire al statelor membre de a adera la zona euro. Cu această ocazie, România s-a făcut din nou de rușine. Croația, cel mai nou stat membru al UE, este gata să adopte moneda euro chiar din 2023. Până și Bulgaria, care nu îndeplinește toate criteriile, are multe probleme din punct de vedere economic și dominată de instabilitate politică, va putea trece la euro din 2024.
Pentru o înțelegere cât mai bună a subiectului, este nevoie să pornim de la o imagine de ansamblu pe care o restrângem apoi la nivel național. În primul rând trebuie să înțelegem și să reținem că Uniunea economică și monetară (UEM) a reprezentat o ambiție recurentă pentru UE încă de la sfârșitul anilor 1960. Deci UEM este rezultatul unei integrări economice treptate care presupune coordonarea politicilor economice și bugetare, aplicarea unei politici monetare comune și utilizarea unei monede unice, euro. În prezent, moneda euro face parte din viața de zi cu zi în 19 dintre statele membre ale UE. Moneda unică prezintă o serie de avantaje, printre care reducerea costurilor tranzacțiilor financiare, facilitarea călătoriilor și consolidarea rolului Europei la nivel internațional. Aceasta ajută la finalizarea pieței unice.
În principiu, prin aderarea la tratate, toate statele membre ale UE au convenit să adopte. Cu toate acestea, UE nu a stabilit un termen-limită, iar statele care nu îndeplinesc toate criteriile de convergență beneficiază de o derogare provizorie. În urma crizei financiare din 2008, liderii UE s-au angajat să consolideze UEM prin crearea Mecanismului european de stabilitate (MES), cu scopul de a evita reapariția unei crize a datoriei suverane (ne amintim de cazul Greciei). Diferitele proiecte de schimbare a UEM din 2008 până în prezent au fost sortite eșecului deoarece ar fi fost necesar să se modifice în mod substanțial tratatele. Criza economică provocată de pandemia de COVID-19 a exercitat o presiune considerabilă asupra finanțelor publice. În martie 2020, Consiliul UE a activat o clauză derogatorie generală pentru a acorda statelor membre un interval de timp limitat în care acestea își pot mări datoria publică dincolo de constrângerile impuse de normele fiscale. Având în vedere actualul context economic și geopolitic, UE a decis de curând să prelungească derogarea și pe parcursul anului 2023.
Criteriile de convergență asigură faptul că un stat membru este pregătit să introducă moneda euro și că aderarea sa la zona euro nu va cauza riscuri economice pentru statul membru respectiv sau pentru zona euro în ansamblu. Criteriile sunt stabilite la Articolul 140 și completate de Protocolul nr. 13 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE). Prima condiție pentru statele membre de a trece la moneda euro este să se asigure că legislația națională este compatibilă cu tratatul și cu Statulul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).
Există patru criterii economice de convergență:
- Stabilitatea prețurilor – Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.
- Finanțe publice solide și sustenabile – Țara nu ar trebui să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive.
- Stabilitatea cursului de schimb – Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central din cadrul MCS II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă. Participarea la MCS II este voluntară, dar reprezintă un pas obligatoriu către aderarea la zona euro.
- Ratele dobânzilor pe termen lung – Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.
Din cele 7 state membre care ar urma să adopte moneda euro, România este nu îndeplinește nici unul dintre aceste criterii. Recentul raport de convergență al Comisiei arată că:
1 – Din punct de vedere juridic: România nu a schimbat legea 312/2004 care prevede modul de funcționare al BNR. Inter alia, Banca Centrală nu este suficient de independentă în raport cu Guvernul. Asta deoarece articolul 33 (10) al legii BNR prevede că Ministrul Finanțelor și un secretar de stat din Ministerul Finanțelor pot participa la ședințele Consiliului BNR, însă fără drept de vot. Comisia consideră că Guvernul nu ar trebui să-și aroge o poziție din care să poată influența deciziile BNR în ariile de competență protejate de tratatele UE.
2 – În privința stabilității prețurilor: în perioada 2020-2022 inflația din România a avut fluctuații majore – a scăzut în primul trimestru 2021, ca apoi să crească accentuat până la sfârșitul anului; creșterea a fost și mai abruptă în primul trimestru din 2022. Partidele politice aflate acum la guvernare au dat vina pe liberalizarea haotică de la piața gazelor naturale.
3 – În privința finanțelor publice: Rata deficitului bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2020 la 7,1% în 2021. România preconizează pentru 2022 un deficit de 6,2%, care să își continue scăderea la 4,4% în 2023. Însă, în urma orientării fiscale expansioniste și a nivelului ridicat deficit fiscal înregistrat în 2019 și în anii anteriori, România a intrat într-o procedură de deficit excesiv (EDP) în primăvara 2020. Comisia speră că România va reuși să iasă din această situație în 2024 – un an electoral care se anunță complicat pentru România pe plan politic, economic, geopolitic.
4 – Din punct de vedere al stabilității cursului de schimb: România nu participă la MCS II, iar BNR ține să păstreze instrumentul de intervenție pe piața valutară ca mijloc de menținere a cursului de schimb. Leul s-a depreciat constant în raportul cu euro din 2017, iar ROBOR la 3 luni a trecut de pragul psihologic de 6% pe data de 3 iunie 2022.
5 – Ratele dobânzilor pe termen lung: au avut o evoluție asemănătoare cu prețurile și inflația – au scăzut în prima parte din 2021 și au crescut accentuat din a doua jumătate a anului până în prezent. România speră să regleze foarte multe lucruri prin intermediul PNRR.
Comisia Europeană organizează periodic sondaje de monitorizare a opiniei publice privind atitudinea cetățenilor în statele membre după adoptarea monedei euro, dar și a celor care locuiesc în state membre UE care ar urma să adopte moneda euro. Conform ultimului eurobarometru pe această temă din iunie 2020:
– 63% dintre români susțin introducerea monedei euro,
– 61% sunt de părere că folosirea monedei euro în statele în care a fost deja adoptată are consecințe pozitive,
– 32% sunt de părere că România ar fi pregătită efectiv să introducă moneda euro,
– 75% dintre respondenți sunt de părere că se pot adapta cu succes la procesul de înlocuire al monedei naționale cu euro.
Așadar, constatăm că românii sunt destul de optimiști și deschiși la ideea de adoptare a monedei euro. Dar există o problemă. Se pune întrebarea dacă românii înțeleg ce înseamnă din punct de vedere practic trecerea României la moneda euro. În urma unui sondaj recent, s-a constatat că în lipsa unei educații financiare minime, românii nu înțeleg concepte economice de bază. Dar consideră că se descurcă cu succes în gestionarea propriilor resurse financiare, deși nu știu alte metode de economisire decât învechita ideea de a ține valută la saltea și nu la bancă.
Bineînțeles că raportul de convergență al Comisiei a stârnit cearta pe scena politică românească: PSD a ținut să amintească că înainte de a pierde alegerile din 2019 România îndeplinea o parte dintre criterii și că guvernarea din timpul pandemiei au șters acest progres. În mod surprinzător, probabil știindu-se cu musca pe căciulă, PNL a ales să tacă mâlc pe subiect. În schimb USR a dat replica în stilul caracteristic de mahala, caracterizat de violența verbală a personajelor care s-au simțit îndreptățite să iasă la atac. Probabil pentru că tocmai aceste personaje știu că s-au folosit de PNRR pentru a-și servi interesele de partid și n-au negociat absolut nimic pentru elemente strategice privind siguranța națională, cum ar fi atât de necesarul sistem de irigații.
Sursă foto – dw.com
