În ultima perioadă, în România ies la suprafață cazuri de mită în sistemul de sănătate. Scandalurile apărute recent în presă reprezintă doar o parte infimă din tot acest fenomen și probabil vor continua să existe.
Potrivit unui studiu, mai mult de 40% din populația adultă a țării a acordat acest gen de plăți ilegale pentru a primi atenție din partea medicilor. Deși este cunoscută foarte bine la nivelul societății românești, practica mitei nu ajunge prea des să fie anchetată sau condamnată.
Eurobarometrul anului 2022 menționează că aproximativ 22% din populație apelează la metoda „plicului”, România conducând topul european. Mai mult, țara noastră prezintă cel mai mic nivel de încredere în personalul medical. 55% dintre români declară că se simt în siguranță pe mâinile personalului calificat, iar 40% afirmă contrariul.
În mod firesc, singura cale de a combate aceste plăți informale ar fi intervenția constantă a justiției atât pentru prevenire, cât și pentru sancționare. Poliția și Procuratura se abțin adeseori de la subiectul corupției sistemului medical, îngreunând astfel procesul necesar aducerii României într-un punct de echilibru.
„Condiţionarea actului medical de plata informală este o practică inacceptabilă, pe care Colegiul Medicilor din România o condamnă cu fermitate. Trebuie să subliniez faptul că, în acest moment, medicii au salarii mari şi nu există niciun motiv pentru ca ei să accepte plăţile informale”, a declarant președintele Colegiului Medicilor (CM) din România, Daniel Coriu.
În anul 2018, salariile din sistemul medical au crescut cu procente de la 70% la 172%, dar aparent în zadar. În condițiile în care sancțiunile nu sunt aplicate cu prima ocazie, indiferent cât de mari ar fi salariile, s-a observat că metoda „plicului” este primită cu brațele deschise de către medici.
Pacienții se află în situația în care ar face tot ce le stă în putință pentru a fi tratați cât mai bine. Astfel, identificarea problemei apare odată cu realizarea că medicii nu sunt obligați să accepte mita dacă pacientul le-o oferă, având în orice moment posibilitatea de a refuza.
Eurobarometrul specifică principalele două motive pentru care pacienții recurg la oferirea diverselor plăți informale sau atenții sub formă de bunuri: recunoștința sau dorința de îngrijire și interes suplimentar.
Sursă foto: istockphoto.com
