Încă de la începutul secolului XX sportul a devenit o componentă cheie în construcția statului național dar și un mijloc de diplomație publică și soft power. Ca activitate socială, sportul este un instrument pentru promovarea unui sentiment de identitate națională colectivă prin discursul și acțiunea „noi versus ei” într-un mod sănătos. Sportul oferă ocazia perfectă pentru fluturarea steagurilor și intonarea imnurilor naționale, cele mai vizibile și mai puternice simboluri ale naționalismului.
Deși ideea lui Pierre de Coubertin, cel care a înființat Jocurile Olimpice moderne în 1896, a fost aceea de a promova internaționalismul și de a aduce lumea împreună, sportul este și a fost folosit în foarte multe situații drept teren pentru propagarea naționalismului. Ceaușescu în România sau Viktor Orban în Ungaria sunt două exemple concrete în acest sens.
Acum, prin organizarea Cupei Mondiale de fotbal, Qatarul vrea să-și crească gradul de promovare internațională și să câștige un loc simbolic în interiorul lumii arabe. Practic, un stat cu mai puțin de 3 milioane de locuitori va deveni prima țară arabă și musulmană care organizează un eveniment de asemenea anvergură.
Banii cumpără orice
După Cupa Mondială din 2018 organizată în Rusia, urmează Qatar 2022. Ambele state organizatoare sunt la ani lumină de democrație, dar pentru FIFA acest lucru nu a contat. La scurt timp după desemnarea organizatorilor au existat multiple acuzații de corupție în cadrul organizației, până la suspiciunea că guvernele acestor țări au mituit oficiali pentru a fi alese drept gazde.
Conform The Guardian, 16 dintre cei 22 de membri cu drept de vot ai Comitetului Executiv FIFA ce au desemnat Rusia și mai apoi Qatar pentru a fi gazdele Cupei Mondiale de Fotbal au fost anchetați în legătură cu o formă de presupusă corupție sau de practici incorecte.
În 2019 au existat acuzații că FIFA beneficiat de un contract de drepturi TV de 400 de milioane de dolari cu Al Jazeera, postul de televiziune de stat din Qatar, oferit cu doar 21 de zile înainte de decizia privind candidatura, cu o suplimentare de 100 de milioane de dolari în cazul în care Qatar ar fi reușit să obțină organizarea Cupei Mondiale. Bineînțeles că FIFA a negat orice legătură între cele două evenimente.
Implicarea Franței
Relațiile dintre Franța și Qatar s-au strâns în ultimii ani, mai ales în timpul președinției lui Nicolas Sarkozy. În mass media a apărut informația că Palatul Élysée s-a implicat activ în câștigarea de către Qatar a organizării Cupei Mondiale din 2022. Mai exact, este vorba despre un prânz, din noiembrie 2010, când Sarkozy, președintele Franței, i-a primit pe Platini și pe emirul Qatarului. După această întâlnire păstorită de președintele francez, Michel Platini și-a schimbat votul în favoarea organizării Cupei Mondiale în Qatar.
Ulterior, guvernul qatarez avea să cumpere echipa de fotbal Paris Saint-Germain, să-și mărească participația într-un grup media francez și să cumpere drepturile de televizare asupra fotbalului francez. De atunci, Franța s-a bucurat de relații comerciale mai mult decât productive cu Qatar. Brandul fotbalului francez a crescut exponențial odată cu banii băgați de Qatar la Paris Saint-Germain prin aducerea unor staruri ca Messi sau Neymar.
Colaborarea va continua și pe parcursul Cupei Mondiale. Conform Le Monde, la 4 august, Adunarea Națională a ratificat un acord între Franța și Qatar care stabilește un parteneriat privind securitatea la Cupa Mondială de fotbal. Acordul prevede ca 220 de ofițeri de poliție francezi să meargă în Qatar și să sprijine forțele de ordine din Qatar în timpul turneului. „Ambiția Franței nu este de a desfășura un număr mare de unități, ci de a oferi expertiză de nivel înalt și sprijin operațional specializat în așa-numitele domenii de nișă care acoperă vârful spectrului de amenințări” – a declarat Ministerul francez de Interne.
Morții îngropați sub petrodolari
După ce statul Qatar a fost desemnat pentru a organiza Campionatul Mondial de fotbal din 2022, guvernul a început construcția infrastructurii necesare unui asemenea eveniment. Muncitorii au fost aduși din statele sărace ale Asiei și puși să lucreze în condiții greu de imaginat. În 2013, mai multe ziare europene printre care The Guardian, revista norvegiană Josimar și cotidianul danez Ekstra Bladet au relatat în mod constant despre abuzurile împotriva muncitorilor în construcții și au descoperit chiar cazuri de muncă forțată.
Statul Qatar a fost acuzat în repetate rânduri de încălcarea drepturilor omului în cazul lucrătorilor migranți. Tot The Guardian prezintă într-un articol din februarie 2021 că peste 6.500 de muncitori din India, Pakistan, Nepal, Bangladesh și Sri Lanka au murit în ultimii 11 ani în Qatar, mulți dintre ei în timpul muncii legate de organizarea turneului.
Toate aceste dezvăluiri au aruncat un văl negru peste acest campionat mondial dar și peste Fifa care a girat un asemenea stat organizator.
Boicot
În ultimii ani comunicarea brandurilor globale s-a concentrat pe cauze socio-politice. Reclamele nu mai sunt doar despre produs, sunt despre valorile pe care brandul le susține. În acest context, foarte multe companii au fost puse în fața unei alegeri complicate la această Cupă Mondială – se asociază sau nu cu statul Qatar?
Conform The New York Times, mai multe companii au anunțat deja că boicotează evenimentul. ING Group, un important grup de servicii financiare și bancare care sponsorizează echipele naționale ale Olandei și Belgiei, a decis că nu va accepta niciunul dintre biletele alocate pentru turneu și nu se va implica în nicio promovare legată de Cupa Mondială. GLS, un furnizor de servicii de coletărie care sponsorizează echipa Belgiei, a declarat că deși a sprijinit echipa din 2011 și va continua să facă acest lucru, nu va folosi alocarea de bilete pentru promoții pentru clienți și nu se va angaja în nicio campanie publicitară în Qatar „deoarece considerăm că o utilizare comercială a Cupei Mondiale 2022 în contextul situației drepturilor omului ar fi mai bine să nu aibă loc”.
Federația daneză de fotbal a anunțat că doi dintre sponsorii săi, loteria națională Danske Spil și banca Arbejdernes Landsbank, au fost de acord să renunțe la spațiul pe care l-au plătit pe echipamentul de antrenament al echipei, astfel încât acesta să poată fi înlocuit cu mesaje privind drepturile omului în timpul Cupei Mondiale.
În rândul iubitorilor de fotbal au fost lansate îndemnuri la boicot și a fost creată o campanie de vizualuri în care sunt criticate brandurile participante la eveniment.
Aceste decizii par doar niște picături într-un ocean dar este posibil ca pe termen lung brandurile verticale să aibe de câștigat, mai ales dacă în timpul campionatului vor avea loc evenimente neplăcute.
La finalul acestui an vom asista la, probabil, cel mai scump eveniment sportiv din istorie. Statul Qatar a cheltuit aproximativ 220 de miliarde de dolari pentru infrastructură și comunicare. Totuși nu pentru asta va rămâne evenimentul în istorie ci pentru cele 6.500 de vieți pierdute ca un regim dictatorial să poată spune peste ani, am organizat Campionatul Mondial de fotbal iarna, în deșert!
Sursă foto – alert24.ro
