BNR a decis să crească rata dobânzii de politică monetară la 1,5% pe an


Banca Națională a României (BNR) a decis marți să majoreze dobânda cheie la 1,50% pe an, de la nivelul anterior de la 1,25%, în încercarea de a ține sub control inflația galopantă care a ajuns la peste 5% și care ar putea depăși ținta băncii centrale, până la finalul anului. Economiștii nu se așteptau încă la o majorare.

Banca centrală a mai decis de mărirea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% an, de la 0,75% pe an, precum și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021. Consiliul de administrație BNR a decis totodată păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

”Creșterea era așteptată abia la următoarea ședință a BNR, venind ca o surpriză astăzi, când piața se aștepta la o menținere a dobânzii. BNR avea toate motivele să mărească dobânda cheie, singurul argument în defavoarea acestei măsuri fiind recenta evoluție a pandemiei și impactul potențial asupra creșterii economice pe termen scurt. Ne așteptăm la o nouă creștere, cu 0,25 pp la ședința din 9 noiembrie”, spune Ciprian Dascălu, analist BCR.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de ieri, 5 octombrie 2021, a hotărât următoarele:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021;
  • majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 0,75 la sută pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021;
  • Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Majorarea dobânzii-cheie vine în contextul în care rata anuală a inflației a urcat în iulie 2021 la 4,95 la sută, de la 3,94 la sută în iunie, iar în august la 5,25 la sută, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului țintei și ușor peste nivelul prognozat. Potrivit BNR, actualele evaluări relevă perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la valori semnificativ mai înalte pe orizontul scurt de timp decât cele anticipate anterior, sub impactul șocurilor pe partea ofertei. Determinante sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de prețurile produselor energetice, în principal de prețul gazelor naturale, pe fondul ascensiunii abrupte a cotațiilor pe piața en-gros autohtonă și pe plan european și, într-o mai mică măsură, de prețul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzină și motorină. Acestea sunt de natură să amplifice și să prelungească deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, dar să genereze ulterior efecte de bază dezinflaționiste semnificative.

Valul patru al pandemiei și măsurile restrictive asociate generează incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor, cel puțin în perspectivă apropiată, în condițiile înrăutățirii alerte a situației sanitare și ale nivelului foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, cu potențial impact negativ inclusiv asupra evoluțiilor de pe piața muncii, aflate până de curând într-o ameliorare evidentă.

Incertitudini și riscuri semnificative decurg, însă, și din conduita viitoarea a politicii fiscale, date fiind, îndeosebi, coordonatele recentei rectificări bugetare și eventuala prelungire a instabilității mediului politic intern, de natură să pericliteze consolidarea bugetară – proces vital pentru stabilitatea macroeconomică. O sursă de incertitudini și riscuri rămâne absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, importantă din această perspectivă fiind finalizarea aprobării Planului național de redresare și reziliență, precum și a procedurilor de natură juridică și tehnică ce condiționează începerea atragerii sumelor alocate.

Riscuri semnificative continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din blocaje în lanțurile de producție și aprovizionare, de natură să accelereze inflația pe plan mondial.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Sursă foto: bnr.ro