„România este a opta piaţă ca mărime în ceea ce priveşte producţia de bere la nivel european şi sigur că este dorinţa noastră să urcăm în acest clasament. Anul acesta însă, aşa cum anticipam, este un an cu provocări, cu multe dificultăţi în ceea ce priveşte activitatea de producţie. Suntem la opt luni cu un rezultat în scădere la nivel de piaţă. Înregistrăm o scădere de 4% a pieţei comparativ cu volumul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, după ce la patru luni scăderea era mai mare, atingea nivelul de 10%. Pe parcursul verii a existat o uşoară revenire, dar luna principală din sezonul estival, luna august, a fost luna care a înregistrat şi cele mai mari scăderi în ceea ce priveşte consumul de bere din România, cu 8% mai puţin decât luna august a anului anterior”, a spus Leferman.
În ceea ce priveşte evoluţia pieţei, preferinţele românilor rămân preponderent în favoarea berii lager, berea blondă, care înregistrează de asemenea o uşoară scădere.
„Pe de altă parte, înregistrăm o creştere importantă în ceea ce priveşte segmentul de bere fără alcool şi al mixurilor de bere, care, iată, anul acesta a atins un prag de 6%, cel mai mare de până acum şi, de altfel, similar cu trendul pe care îl întâlnim şi în alte pieţe de bere la nivel european. Este şi o confirmare a faptului că românii integrează din ce în ce mai mult în opţiunile de consum berea fără alcool, care de altfel este şi opţiunea cea mai bună atunci când consumul de alcool nu este recomandat”, a explicat ea.
Segmentul de bere de tip specialităţi este şi aceasta în scădere, după ce a consemnat o diminuare accentuată în perioada pandemiei, care încă nu şi-a revenit şi se află la mai puţin de 1% din volumul pieţei.
„Ce se întâmplă pe piaţa berii? Remarcăm în continuare o pondere foarte redusă a sectorului HoReCa, industria ospitalităţii. Aceasta se afla tradiţional la un nivel de 15-17% din volumul pieţei berii din România înainte de COVID. Perioada pandemiei a dus la o scădere accelerată a cotei de bere consumată în sectorul ospitalităţii, de 8 – 9%, din care revenirea însă pare să fie destul de dificilă, pentru că perioada pandemiei, aşa cum ştim, s-a suprapus sau a fost continuată de alte crize de natură economică pe care le parcurgem în acest moment, provocările pe care le confruntăm ca sector venind fără discuţie, în contextul economic actual, din evoluţia inflaţiei, din consecinţele conflictului din Ucraina şi acestea aduc presiuni de costuri foarte mari asupra activităţii de producţie a berii. Îndeosebi la nivel de sector, înregistrăm o creştere de peste 60% a costurilor de producţie”, a atras atenţia Julia Leferman.
Potrivit directorului general al Asociaţiei, creşterea costurilor de producţie este generată în principal de evoluţia costurilor cu energia, care au urcat de 4-5 ori, aşa cum se întâmplă şi în alte sectoare ale economiei, iar la acestea se adaugă majorări ale preţului de achiziţie cu materia primă – orz de bere, hamei -, dificultăţi în a accede la alte tipuri de materii necesare, cum ar fi ambalajele.
„Suntem într-un context în care, de exemplu, sticla la nivel european întâmpină dificultăţi pe partea de producţie, ca urmare a închiderii fabricii de producţie de sticlă din Ucraina şi a reducerii capacităţilor de producţie a altor fabrici din regiune, cum ar fi Polonia sau Bulgaria, ceea ce a dus la creşterea costului de achiziţie cu sticla la peste 30%. Ne confruntăm îndeosebi şi cu o criză a dioxidului de carbon alimentar tot la nivel european, ceea ce se resimte şi asupra activităţii de producţie a berii din România, ducând din nou la creşterea achiziţiei pentru acest produs pe piaţa locală. Sunt multe dificultăţi, dar sigur că într-un astfel de context devine cu atât mai importantă abordarea la nivel guvernamental a tipurilor de măsuri care pot fi luate, astfel încât economia şi sectoare economice cum este industria berii să fie ajutate să treacă prin această perioadă dificilă”, a adăugat ea.
Sursă foto: unsplash.com