Aderarea României la Acordul Schengen va aduce multe beneficii, dar va atrage după sine și necesitatea unei reforme legislative adecvate, spune Patronatul Importatorilot de Forță de Muncă din România.
Piața muncii din România a suferit de un deficit grav de forță de muncă, iar soluția a venit sub forma importului de muncitori din țări non-UE. Astfel, Guvernul României a testat o cotă de 100.000 de muncitori străini în 2022.
Potrivit Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România, dacă nu se modifică urgent legile actuale, există multe implicații care vor afecta piața locală a muncii.
,,Pe de o parte, vom vedea schimbări în procedurile de obținere a dreptului de muncă pentru cetățenii extra-comunitari. Cota aprobată ar putea fi mult mai mică decât până acum și cel mai probabil nu va acoperi necesarul. Mai mult decât atât, procedurile ar putea dura și mai mult decât în prezent, ceea ce se traduce prin extinderea termenelor de soluționare a documentelor, până la sosirea viitorilor angajați în România.”, a declarat Delia Bogdan, membru în cadrul Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă în România (PIFM).
O serie de probleme continuă din cauza lacunelor legale actuale, precum aderarea României la Acordul Schengen și înțelegerea greșită a drepturilor și obligațiilor lucrătorilor străini care intră în țară.
,,Dreptul de a călători în spațiul Schengen este limitat în timp, în funcție de politicile de migrație ale fiecărei țări. În plus, permisul de ședere în scop de muncă produce efecte doar pe teritoriul României. Nu în ultimul rând, muncitorii străini trebuiesc informați asupra faptului că țările din spațiul Schengen nu oferă drept de muncă și ședere legală cetățenilor Non-UE care nu intră în țară cu o viză de muncă. Mai mult decât atât, odată ajunși într-o altă țară în care nu au drept de sedere și de muncă, aceștia se expun riscului de a fi exploatați. O soluție o reprezintă chiar și emiterea unor informări de către MAI asupra calendarului de liberalizare a granițelor pentru cetățenii străini, rezidenți în România. ”, a adăugat Delia Bogdan.
Toate aceste informații reflectă nevoile pieței muncii și sunt dublate de un cadru legal care garantează angajatorilor români o bună cooperare între autorități și sectorul privat lucru care va asigura necesarul de personal străin, pentru a face mai puțin dificilă aderarea României în spațiul Schengen.
Ţara din care România a atras cel mai mare număr de angajaţi străini este Turcia, efectivul lor ridicându-se la 10.184 la jumătatea acestui an, mai mult decât dublu faţă de nivelul din vara lui 2019. Peste 40% dintre ei lucrează în construcţii, 22,2% în comerţ şi 14,5% în industrie.
Clasamentul este completat de Nepal şi Republica Moldova. Numărul nepalezilor cu viză de muncă a crescut de aproape şase ori în ultimii patru ani. Nepalezii lucrează preponderent în HoReCa (26,6%), industria prelucrătoare (20,7%) şi construcţii (9,9%), conform unei analize făcută de cursdeguvernare.ro
Sursă: Adevărul, cursdeguvernare.ro
Foto: Unsplash
