Președintele Klaus Iohannis a anunțat că bugetul Armatei României va fi majorat de la anul, ajungând la 2,5 % din PIB. Anunțul șefului statului a fost făcut la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Armatei României la Monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut” din București.
Dacă România va acorda în final 2,5% din PIB, țara noastră va ajunge în vârful clasamentului european al statelor care acordă cel mai mult din PIB-ul lor pentru apărare. Totodată, România va atinge un record în ceea ce privește cheltuielile cu apărarea, de la accederea țării noastre în NATO.
Cheltuielile cu apărarea au crescut constant
De la aderarea României la NATO, cheltuielile cu apărarea au crescut în mod constant, deși au fost și momente în care acestea au suferit fluctuații importante. Potrivit datelor, în 2004, în momentul aderării la NATO, țara noastră cheltuia 2,01% din PIB pentru apărare. Pe parcursul următorilor ani însă, cheltuielile cu apărarea au scăzut substanțial. Până în 2010, România ajunsese să aloce doar 1,25% din PIB, înregistrând cel mai scăzut nivel de la aderarea la NATO. Reducerea cheltuielilor militare la acea vreme era legată de criza financiară în desfășurare și măsurile de austeritate luate de președintele de atunci, Traian Băsescu. Cu toate acestea, România nu era singurul stat care aloca puțin pentru apărare. Germania, Italia sau Danemarca aveau cheltuieli similare, iar Spania și Belgia alocau chiar mai puțin, 1,2% din PIB.
După 2012, dată care corespunde în linii mari cu finalul crizei economice globale și cu revenirea economiilor de pe continentul european, România a început să aloce tot mai mult pentru cheltuielile cu apărarea. Astfel, cheltuielile din PIB au crescut constant de la 1,3%, la 1,84% în 2019. După summit-ul NATO din Țara Galilor, organizat în 2014, statele membre s-au angajat să aloce tot mai mult pentru apărare și să atingă ținta de 2% din PIB până în 2024. În 2020, România aloca deja 2,3% din PIB pentru apărare. Acum, țara noastră își propune să ajungă la 2,5%, ceea ce reprezintă o creștere substanțială față de ultimii 10 ani de zile.
România, în context european
În 2022, cheltuielile României cu apărarea au scăzut ușor față de 2021 (2,07% din PIB), la 1,99% din PIB. Din nou contextul socio-economic nu poate fi neglijat. Pandemia de coronavirus, precum și efectele crizei energetice, în special inflația, au făcut ca România să nu își permită mai mult. Totuși, agresiunea rusă în Ucraina i-a determinat pe decidenții politici români să promită că vor aloca mai mult în viitor.
La nivel european, Ungaria, țările baltice (Letonia, Lituania, Estonia), Polonia, Croația, Slovacia și Grecia alocau toate peste 2% din PIB pentru apărare. Marea Britanie, care nu mai face parte din Uniunea Europeană, aloca și ea 2,12% din PIB cheltuielilor cu apărarea. Pe următoarele locuri se clasau în ordine România (1,99% din PIB), Franța (1,90% din PIB), Macedonia de Nord (1,78% din PIB), Muntenegru (1,75% din PIB) și Bulgaria (1,67% din PIB). Cele mai mici cheltuieli le avea Belgia (1,18% din PIB), Spania (1,01% din PIB) și Luxemburg (0,58% din PIB).
