Analiză – Introducerea dreptului de vot de la 16 ani


Introducerea dreptului de vot de la vârsta de 16 ani este un subiect dezbătut în România deja de câțiva ani. Recent, a fost readus în discuție de Alina Gorghiu, președintele intermiar al Senatului, în contextul unei activități a Organizației de Tineret a PNL Buzău.

”Ca tânăr, de la 16 ani ai dreptul să munceşti, dar nu ai voie să şi votezi. Mi se pare totuşi un soi de discriminare la modul că: bun, am 16 ani, am dreptul să muncesc, sunt mai informat ca o persoană, să zic, de 80 de ani, dar eu nu am dreptul să votez. Şi vă întreb: vi se pare normal? Eu cred că putem schimba asta. Deja un proiect în acest sens a trecut de Senat şi se află la Camera Deputaţilor, doar că acest proiect prevede doar votul la europarlamentare pentru că pentru celălalt tip de alegeri este necesară schimbarea Constituţiei”.

Aceasta a fost declarația Alinei Gorghiu. Totuși, pentru a putea evalua situația cât mai corect și clar posibil, este nevoie să luăm în calcul mai mulți factori.

Vom porni de la întrebarea:  de ce este important votul?

Votul în cadrul alegerilor libere și democratice reprezintă un drept civil care vă dă puterea de a alege reprezentanții care iau decizii cu privire la chestiunile publice ce afectează societatea în ansamblu. De aceea este atât de important să ne exercităm acest drept, pentru a putea decide cum vrem să arate societatea în care trăim și să ne gândim pe cine să votăm și cine poate face pașii necesari pentru ca viziunile noastre să devină realitate.

În continuare, trebuie analizate atât argumentele pro, cât și cele contra ale deciziei de a scădea vârsta de vot. Mai jos se regăsesc principalele argumente.

 

Un alt argument important în favoarea scăderii vârstei de vot la 16 ani este acela că, având în vedere că legea îi permite adolescentului să intre pe piața muncii de la această vârstă, de ce nu i-ar putea permite și dreptul de a se implica în alegerea reprezentanților care îi construiesc viitorul într-un fel sau altul?

Neînțelegerea vremurilor în care trăim în prezent reprezintă principalul motiv pentru care decizia de a schimba vârsta de vot este încă în dezbatere la noi în țară.

Mulți oameni consideră că la vârsta de 16 ani tinerii nu au capacitatea neurologică să se implice luarea unor decizii atât de importante pentru țara sa, însă ce nu iau ei în considerare este cât de mult poate o situație precum a fost pandemia să contribuie la maturizarea rapidă și necesară a adolescenților.

Se credea la un moment dat că pe tineri nu îi interesează politica. Dar adevărul este  că tinerii stau la baza unor mișcări puternice pentru egalitatea între femei și bărbați, acțiunile împotriva schimbărilor climatice sau interzicerea stagiilor neremunerate. Întrucât politica este într-o evoluție continuă, tinerii au învățat cum să comunice în mod eficient cum ar vrea ei să arate societatea.

Deși există și alte forme de implicare civică, cum ar fi miscările de tineret, activismul online, voluntariatul și participarea la inițiativele cetățenilor europeni și la dialogul UE cu tinerii, drepturile de vot sunt importante pentru tineri, deoarece le transmite că părerea lor contează și că politicienii îi aud și țin cont de opiniile lor.

Situația din Europa

În prezent, doar Austria, care este și prima țară care a decis schimbarea vârstei, urmată de Malta și Belgia, le oferă tinerilor de 16 și 17 ani dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European. Doar Austria și Grecia  permit tinerilor de 17 ani să voteze  la alegerile naționale. Alegerile  la diferite niveluri (local, regional, național) urmează reguli electorale diferite.

De curând, Germania a devenit de asemenea una din țările ce au schimbat vârsta de vot de la 18 șa 16 ani. Noua Zeelandă îi carcă pe urme, subiectul fiind deja dezbătut în Parlament.

Cu toate acestea,  în unele state membre ale UE (Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg) votul este obligatoriu la alegerile europene. Prin urmare, putem presupune că prezența la vot în aceste țări este cu siguranță mai mare decât în ​​țările în care alegătorii pot alege să voteze sau nu.

De-a lungul istoriei, a existat o tendință de scădere a vârstei de vot. UE dorește ca tinerii să fie  cât mai implicați în alegeri. În martie 2022, Parlamentul European a ajuns la un compromis privind alegerile europene, care prevede reducerea vârstei de vot la 16 ani pentru toate statele membre ale UE, cu excepția cazului în care acestea decid altfel.

 

Foto: Unsplash

PARTENERI MEDIA
Loading RSS Feed
Loading RSS Feed