ANALIZĂ – Ce să alegem ROBOR sau IRCC?


Autor – D.A

Temutul ROBOR își face din nou simțită prezența în viața românilor. Prin creșterea sa spectaculoasă, acesta îngreunează achitarea ratelor de către persoanele cu credite în lei. ROBOR există, în diverse forme, din 1995. Însă regulile privind stabilirea ROBOR în vigoare în momentul de față sunt operaționale din primăvara 2008.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata dobânzii zilnice la care băncile care contribuie la calcularea acestui indice sunt dispuse să ofere împrumuturi în lei celorlalte bănci contribuitoare. Din calcul se exclud extremele (cea mai mare și cea mai mică rată a dobânzii) pentru a fi cât se poate de relevant acest indice. Cele zece bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România S.A., Banca Comercială Română S.A, BRD ‐ Groupe Societe Generale S.A., Banca Transilvania S.A., CEC Bank S.A., Eximbank S.A., ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România S.A., Raiffeisen Bank S.A., Unicredit Bank S.A. BNR, organizator al calculului ROBOR, a împuternicit compania de informații financiar Thomson Reuters să calculeze în mod independent indicele ROBOR. De reținut că această companie există încă din 1851 și calculează inclusiv dobânda de referință EURIBOR folosită la nivel mondial.

Însă nu doar instituțiile financiare sunt influențate de evoluția indicelui ROBOR, ci și consumatorii. Ratele dobânzilor la produse precum cardurile de credit, împrumuturile auto sau ipotecare cu rate reglabile, variază în funcție de rata interbancară. Consumatorii apelează la creditele cu dobândă variabilă datorită costurilor mai mici de împrumut. Dar pe măsură ce indicele ROBOR fluctuează, la fel se întâmplă și cu puterea de plată a clienților. Graficul de mai jos arată evoluția indicelui ROBOR la 3 luni de la minimul de 1,61% din data de 21 septembrie 2021, până la maximul de 5,62 din 19 mai 2022.

Evoluția ROBOR a provocat discuții aprinse despre cine este vină: BNR că majorează dobânzile pentru a potoli puțin inflația, sau Guvernul care nu a luat măsuri la timp, având în vedere că prețurile au crescut accentuat din iulie 2021. Cel mai nou raport al BNR asupra inflației din mai 2022, principalele cauze ale situației din România sunt: inflația de la nivel global, creșterea costurilor de producție, un rezultat al crizei energetice (liberalizarea necontrolată a pieței de gaze naturale din vara 2021) și nu îl ultimul rând, invazia Rusiei în Ucraina care a transmis o undă de șoc pe piețele de materii prime, în special cele energetice și agroalimentare.

În căutarea unor soluții, care de cele mai multe ori nu sunt la îndemâna tuturor, oamenii apelează la îndemnurile unora și altora prin intermediul mass-mediei. Noua modă pentru reducerea ratelor o reprezintă schimbarea indicelui ROBOR cu IRCC. Dar este într-adevăr o soluție bună?

Începând cu 2 mai 2019 , indicele ROBOR s-a înlocuit cu un nou indice și anume IRCC (indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor), în cazul creditelor cu dobândă variabilă în RON oferite persoanelor fizice, conform OUG 19/2019. IRCC se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naționale a României. Acesta se calculează ca medie ponderata a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară și se actualizează cu o frecvență trimestrială, similar cu modalitatea folosită pentru ROBOR6M.

Principalul motiv pentru care indicele IRCC este recomandat în locul ROBR este că valoarea acestuia este mai mică și modalitatea de calcul, care ar fi în beneficiul consumatorului. În graficul de mai jos se poate observa evoluția indicelui IRCC în perioada septembrie 2021 – mai 2022. Deși are o valoare mai mică decât ROBOR, în perioada menționată IRCC a avut o traiectorie ascendentă la fel de spectaculoasă, cu o valoare minimă la 21 septembrie 2021 de 0,86% și un maxim de 4,84% la 11 mai 2022.

Băncile avertizează clienții asupra schimbării indicelui ROBOR cu IRCC. Pe de-o parte este un indice nou și nu este foarte clar cum poate evolua în timp. Spre deosebire de ROBOR, unde sunt destul de cunoscute principiile care îi influențează valoarea. Pe de altă parte, deși Articolul III (d) al OUG 19/2019 prevede faptul că modul de calcul al dobânzii trebuie indicat în mod expres în contract (prin act adițional), tot Articolul III (c) specifică foarte clar faptul că ” în acord cu politica comercială a fiecărui creditor, acesta poate reduce marja și/sau aplica un nivel mai redus al indicelui de referință, având dreptul ca, pe parcursul derulării contractului, să revină la valoarea marjei menționate în contract la data încheierii acestuia și/sau la nivelul indicelui de referință”.

Comparând datele din cele două grafice, se poate observa că ambii indici au avut în luna ianuarie 2022 o perioadă de stabilitate și o creștere accentuată din februarie 2022 până în prezent. Cu toate acestea, potrivit ultimului raport al BNR asupra inflației, indicele IRCC a avut o traiectorie inversă în primul trimestru din 2022. Conform modului de aplicare al IRCC, asta înseamnă un beneficiu pentru consumatori pe parcursul trimestrului 2, însă o problemă pe parcursul trimestrului 3 datorită creșterii dramatice din lunile precedente.

Așadar, decizia de a schimba indicele ROBOR cu indicele IRCC trebuie luată la rece, ținând cont de potențialele consecințe pe termen mediu și lung deoarece acestea se pot dovedi în detrimentul clienților prin condițiile impuse de către bănci. Deși în teorie aduce o ușurare din punct de vedere financiar pentru consumatori, efectul este unul pe termen scurt. Principalul pericol pentru consumatori este reprezentat de deciziile financiare pe termen lung luate sub impulsul emoțiilor și al disperării.

Sursă foto: istockphoto.com