ANALIZĂ Ce partide riscă să dispară după alegerile din 2024


Mai multe partide din România se zbat sub pragul de 5% în sondaje, iar alegerile din 2024 ar putea să le pună capăt ambițiilor politice. Sondajele din luna august arată că dintre partidele care sunt acum în afara Parlamentului, doar PMP ar avea șanse să ajungă la pragul de 5%, după ce în 2020 a fost foarte aproape să obțină acest rezultat.

REPER

Dacian Cioloș a înființat acest partid cu o parte dintre foștii USR-iști, însă nu va conduce formațiunea politică. Nu este clar ce rol va avea Cioloș, care rămâne unul dintre politicienii cu cea mai mare notorietate. Cioloș nu se implică direct în organizarea partidului, lăsând totul pe mâinile Ramonei Strugariu și lui Dragoș Pîslaru, europarlamentari Reper.

Partidul lui Cioloș nu strălucește deloc în mediul online, unde după câteva luni de la înființare a strâns doar 8.200 de urmăritori. Nici faptul că au atras peste 10 parlamentari din USR nu i-a ajutat pe cei din Reper să atragă un număr impresionant de susținători.

Sursa foto: Dacian Cioloş | Facebook

REPER pare mult mai preocupat de legalizarea drogurilor în România decât de rezolvarea problemelor cu facturile la energie și inflația. În luna iunie, Reper avea 3% într-un sondaj Sociopol, iar în luna august a scăzut la 1%, într-un sondaj Avangarde. Pragul de 3% este și el foarte important, deoarece le va permite partidelor să-și deconteze la AEP cheltuielile din campania electorală. Cei care nu ating acest prag riscă să piardă banii pe care i-au investit în materialele electorale.

Forța Dreptei

Forța Dreptei a apărut după ce Ludovic Orban a decis să părăsească PNL, în urma unui conflict intern pentru putere. Împreună cu fostul președinte PNL au mai plecat și alți 16 parlamentari, ceea ce reprezintă cea mai mare pierde înregistrată de un partid după alegerile din 2020.

Sursa foto: Ludovic Orban | Facebook

De la înființare, Forța Dreptei nu a avut expunere în mass media, pentru că nu a prezentat niciun proiect important pentru România, iar Ludovic Orban este un politician care și-a pierdut credibilitatea. Orban nu a fost niciodată unul dintre cei mai importanți politicieni români, iar odată cu plecarea din PNL a căzut în umbră, mizând pe neoliberalism, unde sunt deja alte partide mai puternice precum PNL și USR.

Sondajele arată că Forța Dreptei se zbate la 2% în intenția de vot a românilor. Doar 8% dintre români mai au încredere în Ludovic Orban, ceea ce arată că nu poate ajuta foarte mult noul său partid. Parlamentarii FD sunt asociați în Parlament cu cei de la USR, asta deși USR-iștii au solicitat, după alegerile legislative din 2020, să nu mai fie premier Ludovic Orban, iar acest lucru a dus la prăbușirea carierei politice a fostului lider PNL.

Pro România

Pro România este deja un faliment politic, după rezultatele foarte slabe din 2020. Victor Ponta și Corina Crețu, europarlamentar, încearcă să refacă acest proiect politic care nu mai atrage pe nimeni. Ponta este un lider cu credibilitatea compromisă, după ce în trecut a mințit de mai multe ori sau a luat decizii care a favorizat anumite grupuri de interese. Guvernele conduse de Ponta au fost unele dintre cele mai corupte din istoria României, având numeroși membri cu dosare penale, care s-au concretizat și cu condamnări, cum e cazul lui Dan Șova.

Victor Ponta și Corina Crețu, sursa foto: Facebook/ Pro România

În sondajele din luna august, Pro România este la 2% și nu a dat niciodată vreo speranță că ar putea să se apropie de 5%. La alegerile parlamentare din 2020, Pro România a obținut 4%, mult prea puțin pentru a primi mandate în Parlament. Victor Ponta are toate șansele să rămână în afara Parlamentului și în 2024, deoarece partidul său s-a dovedit deja un faliment politic. S-a vorbit în trecut despre o alianță cu PSD, și ar putea fi singura șansă pentru Pro România pentru a intra în Parlament, însă liderii PSD nu s-au arătat încântați de o astfel de colaborare.

PPU-SL

Partidul lui Dan Voiculescu a participat la mai multe alegeri, însă niciodată nu a reușit să intre în Parlament. În 2016, PPUSL a obținut 0,04% din voturi, iar în 2020 a luat circa 1% la alegerile parlamentare. Doar în 2019, PPUSL a reușit un rezultat mai bun, ajungând la 2,65% la alegerile prezidențiale cu Ramona Bruynseels.

În schimb, Dan Voiculescu a reușit să convingă 4 parlamentari din PSD să se alăture partidului său din 2021. Cel mai important nume fiind Grațiela Gavrilescu, fost ministru al mediului, care a decis să își continue cariera politică în PPUSL, după ce a trecut pe la PNL, ALDE, PSD.

Foto: business-review.eu 

Partidul lui Dan Voiculescu nu are niciun lider politic care să-l ghideze spre pragul de 5%. Omul de afaceri se folosește de televiziunile pe care le deține pentru a-și promova politicienii și mai ales ideile politice. De multe ori în trecut, partidele conduse de Dan Voiculescu au fost în alianță cu PSD, ceea ce i-ar putea ajuta să facă pasul spre Parlament. Înainte de alegerile parlamentare din 2020, Marcel Ciolacu a decis să respingă oferta PPUSL. „Am discutat cu colegii mei în ceea ce priveşte alianţele politice şi am luat hotărârea, fiind ultima zi în care pot fi înscrise la Biroul Electoral Central acorduri de alianţe politice, ca PSD să meargă singur la aceste alegeri parlamentare”, a declarat președintele PSD. Ținând cont că PSD domină sondajele și este la aproape 40%, ar putea să urmeze o decizie asemănătoare și în 2024, când liderii PSD nu vor dori să împartă cu nimeni fotoliile din Parlament.

În sondajele din luna august, PPUSL era măsurat la 4%, un rezultat asemănător și în luna mai. Trebuie menționat că sondajele au o marjă de eroare de +- 3%, iar actualele sondaje sunt cu mult prea generoase față de ceea ce a arătat PPUSL până acum. Dan Voiculescu, un condamnat penal cu mulți ani de închisoare, nu mai reprezintă un factor de încredere pentru electorat, iar marile partide ar putea ezita să colaboreze cu acesta sau cu partidul lui tocmai pentru a nu-și compromite imaginea.

 

 

 

 

Sursă foto: istockphoto.com

PARTENERI MEDIA
Loading RSS Feed
Loading RSS Feed