Analiză: bullyingul reprezintă o problemă națională


Fenomenul de bullying a luat amploare în ultimii ani În România. Tot mai mulți elevi raportează cazuri de umilire și violență atât din partea profesorilor, cât și din partea colegilor.

În termini simpli, bullyingul este comportamentul deliberat și repetat al unei persoane sau a al unui grup de persoane, menit să rănească, să intimideze sau să jeneze pe cineva.

Bullyingul poate fi fizic, verbal, psihologic sau orice combinație a acestor trei.

  • Bullyingul fizic include acțiuni precum: lovirea, împingerea, împiedicarea, furtul bunurilor și agresiunea sexuală.
  • Bullying-ul verbal include: tachinări, porecle cu conotație negativă, comentarii sexuale inadecvate și batjocură.
  • Bullyingul social include: răspândindirea de zvonuri sau excluderea cuiva dintr-un grup.
  • Cyber-bullyingul combină practici ale bullyingului social și verbal, însă în mediul digital, în special prin intermediul rețelelor de socializare.

Cea mai evidentă formă de bullying (dar fără a se limita la aceasta) și în afară de cele menționate anterior, este legată de caracteristicile ce alcătuiesc identitatea unei persoane sau a grupului din care face parte, precum rasa, religia, aspectul fizic, orientarea sexuală.

Părinții și profesorii interpretează adesea aceste forme de agresiune ca pe glume nevinovate între copii, fără a-și da seama că pe copiii vizați, cărora li se pun porecle precum „ochelarist”, „slăbănog” sau „tuciuriu” îi poate afecta emoțional și pot dezvolta traume care să le îngreunze viața de adult. Mai mult, una din caracteristicile distinctive ale bullyingului este faptul că victima este deranjată și neamuzată de această ,,tachinare”.

Violența fizică, umilirea și amenințările cu bătaia sunt situații la care copiii români sunt adesea expuși la școală. Un studiu Salvați Copiii a constatat că 82% dintre elevi au fost hărțuiți la școală, iar aproape jumătate dintre copiii chestionați au spus că au fost victime ale agresiunii.

Studiul a fost efectuat prin chestionare online, pe un eșantion format din 4.449, cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani, și arată că:

  • 99% dintre elevi sunt familiarizați cu termenul de bullying.
  • 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, 28% dintre respondenți afirmând că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.
  • Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă, 21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată.
  • În grupul de prieteni, incidența fenomenului pare mai redusă, aproape jumătate dintre elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
  • Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des.
  • Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații.
  • Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării).
  • 84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei.
  • Puțin peste o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziția de martor pasiv la situații de bullying.

Copiii continuă să sufere

Profesorii sunt și ei acuzați de acțiuni asupra elevilor care se încadrează la bullying. Metodele de predare ale unor profesori nu s-au schimbat de pe vremea bunicilor. Copiii se plâng că profesorul pedepsește întreaga clasă pentru greșeli individuale, îi dă afară de la ore și le dă note mici dacă nu sunt cuminți.

În ciuda faptului că Legea Educației și Constituția României garantează accesul la învățământul gratuit și obligatoriu, mai mult de jumătate dintre copiii din comunitățile sărace spun că profesorii lor nu dau bani pentru fondurile clasei (burete, cretă, hârtie).

Cazurile de bullying în școlile din România sunt o adevărată problem, mai ales cele care implică violență și amenințări grave. Cel mai recent caz arată că lipsa măsurilor de siguranță din școli sunt principala cauză pentru care elevii și profesorii continuă să agreseze.

Asociațiile de părinți se luptă totuși cu legislația și cer Ministerului Educației să ia măsuri împotriva agresorilor. Din păcate, dezbaterile durează, iar copiii se bat în continuare în școli și în afara orelor de curs.

Ministerul Educatiei intenţionează să schimbe până la finalul anului şi statutul elevului. Deşi era limpede că sunt periculoase, pe lista cu obiecte interzise în perimetrul şcolii intră, pe lângă arme şi obiecte pirotehnice, şi bricheta, briceagul, cuţitul, otrava sau grenadele.

În plus, “elevii să beneficieze realmente de consiliere. Şi elevul agresat să fie protejat şi, în egală masură, trebuie să consiliem elevii care au comis acte de violenţă, să îşi înţeleagă greşelile”, crede Corina Popa, purtător de cuvânt Ministerul Educaţiei.

Aplicație pentru sesizarea cazurilor de bullying

Un prim pas în rezolvarea situațiilor de agresiune a fost lansarea unei aplicații gratuite, prin care copiii și martorii pot semnala incidentele.

Proiectul este al Asociației Părinților Isteți și este realizat cu sprijinul Fundației Vodafone România, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Consiliul Național al Elevilor și Itsy Bitsy.

Aplicația ,,Educație fără bullying” include un instrument de îndrumare spre soluționarea cazurilor de violență în rândul copiilor, bazat pe legea în vigoare, care ține cont de complexitatea cazului și domiciliul utilizatorului.

Conform descrierii, „utilizatorii au la dispoziție un conținut multimedia realizat de specialiști în domeniu, util în educarea și consilierea privind situațiile de bullying și cyberbullying în rândul copiilor școlari și adulților din jurul lor: părinți, profesori, consilieri școlari”.

Cu toate că este cale lungă până la momentul în care cazurile de bullying vor dispărea, faptul că există oameni și instituții, care se implică pentru a crea un mediu în care copiii se vor simți în siguranță la școală reprezintă un început promițător.

 

 

Foto: Unsplash