2022 ar trebui să fie anul reformelor structurale însă va fi, mai degrabă, anul contrastelor, cu o adâncire a dezechilibrelor din economie, este concluzia unei analize a firmei de consultanță Frames.
„Perspectivele noului an indică o accentuare a diferenței dintre prețuri și salarii – fapt ce va determina o scădere a nivelului de trai, o discrepanță tot mai mare între mediul public și cel privat, între promisiuni și realitate, între bogați și săraci. Vom avea sectoare economice pe plus dar și multe domenii în care inflația, blocajul financiar și criza forței de muncă vor continua să facă victime”, potrivit sursei citate.
Dacă 2021 ar fi trebuit să fie anul reformelor structurale în administrație, în companiile de stat, în mediul bugetar în general dar și în sectorul pensiilor, în sănătate, în educație etc, „din varii motive, calendarul reformelor a fost amânat, soluția fiind includerea majorității acestora în PNRR, ca o condiționalitate esențială a obținerii banilor europeni”.
Singura ,,reformă’’ cu impact a fost liberalizarea completă a pieței energiei (gaze și curent electric), fapt care a adus, din păcate, la o accentuare semnificativă a problemelor din economie.
Liberalizarea piețelor a fost făcută cu ochii închiși, fără să ia în calcul niciunul dintre avertismentele lansate la nivel internațional dar și local, inclusiv de către Frames, privind posibila creștere a prețurilor la energie. Momentul liberalizării putea fi amânat cu încă un an sau putea fi pregătit mai bine, cu reguli mai stricte și mecanisme de temperare a elanului inflaționist, având în vedere cât de vulnerabilă este economia mai ales în contextul pandemiei și cât de fragil este nivelul de trai.
Creșterea prețurilor la energie a generat un adevărat șoc în economie, iar impactul inflaționist îl vom simți și mai puternic în 2022. Potrivit estimărilor Frames, valul de scumpiri va afecta atât companiile cât și populația, cel mai puternic din al doilea trimestru.
,,Compensările oferite de statul român sunt precum un algocalmin oferit unui bolnav ajuns la terapie intensivă. Îi mai taie din dureri, însă nu îi rezolvă problema. Odată cu ridicarea facilităților, în T2 2022, ne așteptăm la un val inflaționist chiar mai puternic decât în 2021. Fără măsuri concrete pe lanțurile de producție și distribuție, statul va fi condamnat, în luna martie, să extindă mecanismele de protecție (plafonări/compensări etc.) până ce prețurile energiei vor reintra pe o traiectorie predictibilă. Altfel spus, vom lua de la investiții, de la sănătate, din alte sectoare pentru a acoperi efectele economice puternice generate de iureșul scumpirilor din energie’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Dincolo de creșterea inflației, pandemia COVID va continua să afecteze economia în 2022. Potrivit estimărilor analiștilor, nu este exclus ca valul 5 să determine autoritățile să impună noi restricții, care vor afecta în principal consumul, principalul motor al economiei, dar și apetitul pentru investiții.
Incertitudinea legătă de evoluția pandemiei, dublată de efectele impredictibile ale inflației, vor continua să guverneze deciziile de business, mare parte din planurile de investiții urmând să fie amânate.
Temerile privind scăderea semnificativă a consumului, mai ales în primele luni ale anului, vor determina oamenii de afaceri să privească cu ezitare relațiile de business, neîncrederea fiind, din păcate, cuvântul la ordinea zilei în economie.
,,Neîncrederea se simte în modul în care se derulează mai nou afacerile. Creditul furnizor s-a restrîns tot mai mult, plățile se fac tot mai greu. Oamenii își privesc cu tot mai multă reticență furnizorii, partenerii, de teamă că aceștia ar putea intra în blocaj, le-ar putea crea probleme. Așa s-a ajuns ca livrările de bunuri și servicii să se facă doar cu avansuri tot mai mari, iar blocajul financiar să se acutizeze’’, afirmă analiștii.
Lipsa de predictibilitate a deciziilor guvernamentale asociate pandemiei, ezitările privind implementarea certificatului verde vin să accentueze acest fenomen al neîncrederii în economie.
2021 a adus o accentuare a crizei forței de muncă, dovadă numărul foarte mare de joburi pentru care firmele nu și-au găsit angajați.
Lipsa muncitorilor a tăiat din potențialul de dezvoltare a multor afaceri, mai ales din sectoarele dinamice în contextul pandemiei precum construcțiile, IT, clinici medicale, transporturi și curierat, fenomen care va continua și în 2022.
Potrivit analiștilor de la Frames, principalele provocări pentru mediul de afaceri, în acest context, vor fi generate de recrutarea angajaților calificați și de oferirea unor salarii competitive.
,,Cum mare parte dintre firmele românești sunt slab capitalizate, creșterea salariilor va fi o provocare pe care multe nu o vor putea îndeplini. Și așa, odată cu creșterea salariului minim de la 1 ianuarie, multe companii și-au pus problema optimizării costurilor, fapt care se va traduce, din păcate, în disponibilizări de personal. Dincolo de această situație, marea problemă este că a ajuns o adevărată misiune imposibilă să găsești angajați buni, cu experiență, pe piața forței de muncă’’, arată analiza.
Se întâmplă acest lucru și pentru că prea puțini sunt angajați români dispuși să se specializeze într-o meserie cerută de piață.
Potrivit analiștilor de la Frames, perspectivele nu sunt, din păcate, atât de pozitive. La final de 2021, autoritățile nu reușiseră să îndeplinească nici măcar jumătate din țintele asumate în PNRR pentru T4 2021.
Criza politică, modul lent de acțiune al instituțiilor statului implicate în PNRR, lipsa unor mecanisme foarte clare de penalizare a vinovaților pentru întârzierea proiectelor fac ca perspectivele implementării eficiente a PNRR, în 2022, să fie încă sub semnul întrebării.
Potrivit unui barometru realizat recent de Frames la comanda Sierra Quadrant, marea majoritate a oamenilor de afaceri chestionați estimau că gradul de implementare a PNRR nu va trece de 30%.
,,Așteptările sunt mari, însă distanța dintre promisiuni și realitate, dintre planurile de pe hârtie și implementarea acestora generează acest sentiment de reticență. Să sperăm că autoritățile vor recupera acest decalaj, iar cele 500 de targeturi asumate în PNRR vor fi atinse la timp pentru a primi cei 30 mld.euro care reprezintă o gură de oxigen uriașă pentru economie’’, arată analiza.
În aceste condiții, dincolo de așteptările optimiste, anul 2022 ar putea fi definit cel mai bine drept anul contrastelor.
Sursă foto: unsplash.com
